Cu cine defilăm noi la război / Fregata Regele Ferdinand pleacă la 4 iunie

Vasul românesc va purta 207 militari în conflictul din Libia. Combatanţii pleacă în luptă cu un tun şi torpile contra traficanţilor de arme. Fregata Regele Ferdinand va face parte din blocada ce asigură embargoul vânzărilor de armament către Libia. Fregata are la activ 16 de ani de serviciu în Marina Regală Britanică şi alţi 7 în Marina Română.

Pregătită până acum doar în misiuni de simulare a luptelor, fregata Regele Ferdinand va da piept acum cu un război adevărat. În 30 de zile, vasul vechi de 30 de ani va pleca în Marea Mediterană pentru a face parte din blocada instituită pentru împiedicarea traficului de armament către Libia.

Mai citiţi şi: SUNTEŢI DE ACORD CU IMPLICAREA ROMÂNIEI ÎN RĂZBOIUL DIN LIBIA? VOTAŢI AICI!

CITEŞTE ŞI: FREGATA REGELE FERDINAND, BUNĂ DOAR DE BLOCADĂ, NU ŞI DE LUPTĂ

Cât de pregătită este fregata pentru război? Fără dotare corespunzătoare unei nave de intervenţie, vasul pare trimis la moarte sigură în cazul unui atac militar.

Oficial

În termeni oficiali, fregata Regele Ferdinand este numită „nava-comandant a Portului Militar Constanţa", fiind purtătoarea ştafetei de „navă-amiral a Forţelor Navale Române". Teoretic, nava poate desfăşura şi operaţiuni de lupte aviatice, deoarece a efectuat exerciţii împreună cu un elicopter IAR Puma Naval, în premieră pentru Marina Română.

CUM A AJUNS FREGATA REGELE FERDINAND ÎN DOTAREA MARINEI ROMÂNE

Practic...

Fregata intitulată de război este vulnerabilă în faţa atacurilor. Construită în anii 80, nava a activat în serviciul Marinei Regale Britanice timp de 20 ani. În 2003, când englezii renunţaseră la fregata considerată uzată moral şi fizic, guvernul României a cumpărat de la guvernul britanic această fregată, la pachet cu una similară (actuala Regina Maria), pentru suma de 116 milioane de lire sterline.

VEZI AICI GALERIE FOTO CU NAVELE MILITARE

Teoretic, nava poate desfăşura şi operaţiuni de lupte aviatice, deoarece a efectuat exerciţii împreună cu un elicopter IAR Puma Naval. Sistemul său de armament este compus doar dintr-un tun super-rapid şi o instalaţie de lansatoare de torpile, nefiind astfel echipată pentru a face faţă unei eventuale misiuni de luptă în teatrul de operaţiuni.

Echipajul fregatei este compus din ofiţeri, maiştri militari şi militari angajaţi pe bază de contract. FOTO: FORŢELE NAVALE

Spre deosebire de fostul distrugător Mărăşeşti, fregata proclamată nava-amiral a Marinei Române nu are un sistem de rachete navale sau instalaţii de artilerie, cu care să poată riposta unui atac. Prin comparaţie, fostul distrugător Mărăşeştiul are 4 instalaţii de lansare rachete navă-navă, 4 instalaţii de tragere artileristice navale şi antiaeriene, o instalaţie de lansare bombe antisubmarine şi 6 Diesel generatoare.

Carte de vizită

• Fregata Regele Ferdinand (fostă Coventry) a fost construită de şantierul Swan Hunter din Anglia. Operaţiunile de construcţie a navei au demarat în anul 1984 şi a fost lansată la apă în aprilie 1986, când a şi fost încadrată cu echipaj.

• Vasul a intrat în serviciul Marinei Regale Britanice în octombrie 1988, cu numărul de bordaj F98. A fost angajată efectiv în serviciul Royal Navy, fiind dislocată în numeroase zone, de la Golful Arabic şi Oceanele Atlantic şi Indian până la Marea Mediterană şi Marea Caraibelor, unde, în timpul ultimei sale misiuni, în noiembrie 2001, a jucat un rol decisiv în capturarea unui transport de cocaină, în valoare de 40 milioane de lire.

• Fregata a parcurs 425.776 mile marine şi a navigat o durată care depăşeşte 30.000 de ore, ceea ce înseamnă o rată de utilizare pe mare de 25% pe an. A fost dislocată în Forţa Royal Navy din Kosovo în anul 1999, iar la sfârşitul aceluiaşi an a continuat să reprezinte contribuţia Marii Britanii la Forţa Navală Atlantică a NATO.

• Fregata Coventry a ieşit din serviciul Royal Navy în ianuarie 2002.

• Începând cu anul 2003, nava de război a intrat într-un program de regenerare şi modernizare pentru a fi preluată de către Forţele Navale Române şi a devenit nava-amiral a Marinei Române.

Misiuni în Mediterană

Constanţa: 4,5 milioane de euro pentru misiunea fregatei „Regele Ferdinand" în Libia

De la intrarea în serviciul Forţelor Navale Române, fregata Regele Ferdinand are la activ misiuni derulate în special în Marea Mediterană. Vasul a participat la operaţia Active Endeavour 2005, 2007 şi 2008, fiind prima prezenţă românească în teatrul maritim de operaţii din Marea Mediterană. În 2007 şi 2008, fregata a luat parte la exerciţiile Certex din Bulgaria şi Noble Midas din Croaţia, unde a fost certificată internaţional la nivelurile 1 şi 2 de interoperabilitate. Această din urmă acreditare permite fregatelor tip 22 să participe alături de navele NATO la toate tipurile de misiuni internaţionale.

Unul dintre membrii echipajului fregatei, la întoarcerea din ultima misiune

Fregata Regele Ferdinand este declarată capabilă să execute lupta în toate cele trei medii - la suprafaţă, aerian şi sub apă: participarea la operaţiuni comune sau collective; navă de comandă a unei grupări navale; supravegherea situaţiei navale şi controlul traficului maritim în marea teritorială, zona contiguă şi zona economică exclusivă; protecţia căilor de transport şi de comunicaţii maritime; sprijinirea forţelor specializate în combaterea poluării apelor maritime, contrabandei şi transporturilor ilicite de armament şi droguri; participarea la acţiuni naţionale şi internaţionale de căutare şi salvare pe mare sau ajutor umanitar; instruirea navală pe mare.

„Noi dăm mai departe..."

Fregata Regele Ferdinand s-a întors din ultima misiune NATO în decembrie 2010, desfăşurată în luna noiembrie, tot în Marea Mediterană. Acţiunea reprezentase a şasea participare a Forţelor Navale Române la operaţiunile de sporire a securităţii în Europa.

„A fost o misiune ce a avut ca scop securitatea în Europa şi descurajarea acţiunilor teroriste. În timpul patrulelor am descoperit nave suspecte ce transportau ţigări. Noi nu ne ocupăm de acestea, dar am dat raportul mai departe pentru a se lua măsuri", a declarat atunci căpitanul second Marian Ioan.

Comandor Mihai Panait. FOTO: FORŢELE NAVALE

Comandantul navei, căpitan-comandorul Mihai Panait, s-a declarat mulţumit de activitatea marinarilor pe care i-a condus şi consideră misiunea o adevărată reuşită. „Când totul decurge aşa cum trebuie, în calitate de commandant, simţi o mare bucurie. Sunt foarte mulţumit de oamenii mei. Nava noastră a avut activităţi de patrulare, monitorizare şi interogare a navelor de transport. Din fericire nu am avut incidente, a fost un adevărat succes. Sunt sigur că şi misiunea viitoare, din anul 2011, va fi la fel", a declarat comandorul Panait, care va împlini 43 de ani la 27 martie.

Misiunea adevărată

În misiunea libaneză din Marea Mediterană, cei 205 membri ai echipajului vor fi însoţiţi de doi ofiţeri de stat major. Fregata Regele Ferdinand va pleca în maximum 30 de zile. Preşedinţia a precizat că pentru operarea timp de trei luni în Marea Mediterană este necesară suma de 4,5 milioane euro, ce vor fi alocaţi de Executiv în următoarea şedinţă de guvern.

Consiliul Suprem de Apărare de Ţării a decis marţi seara implicarea României în impunerea condiţiilor de respectare a embargoului cu fregata Regele Ferdinand şi cu doi ofiţeri de stat major din Forţele Navale. Anunţul a fost făcut de preşedintele Traian Băsescu, care duminică declarase la TVR că România aşteaptă semnalul NATO pentru a se implica în războiul din Libia. „Problema este că suntem ca un trăgător care are o armă în mână şi îi tremură degetul pe trăgaci", caracterizase preşedintele starea de fapt a României şi Armatei sale.

Tranzacţie cu şpagă

Fregata Regele Ferdinand a intrat în dotarea Forţelor Navale Române în septembrie 2004, în urma unui acord semnat în 2003 între guvernele României şi Marii Britanii. Afacerea derulată prin compania BAE Systems prevedea cumpărarea a două fregate vechi, de tip 22, de la Marina Regală Britanică, cu suma de 116 milioane lire sterline. Achiziţia celor două fregate construite în anii `80, scoase din serviciul Royal Navy în jurul anului 2000, era făcută pentru „afirmarea" României ca partener NATO.

Bonusul contractului era considerat un acord pe o durată de 5 ani, ce prevedea ca banii plătiţi de partea română să fie reinvestiţi de partea engleză prin comenzi directe, participare la privatizare şi investiţii destinate industriei de apărer, dar şi civile. „Ca rezultat al derulării activităţilor compensatorii din cadrul Acordului de Offset, la nivelul de 100% din valoarea Acordului de Achiziţie, vor creşte oportunităţile de colaborare industrială a agenţilor economici români cu industria Marii Britanii şi va fi ridicat nivelul tehnologic, în special în industria de apărare", se arată în documentul oficial.

Sosite în ţară sub numele Regele Ferdinand (fosta Coventry) şi Regina Maria (fosta London), fregatele britanice s-au dovedit mult sub performanţele şi dotările fostului distrugător Mărăşeşti, retrogradat la nivelul de fregată. În plus, consumul de combustibil este uriaş faţă de o navă autohtonă.

Afacerea n-a trecut neobservată: presa engleză a scris că BAE Systems, lider în materie de tehnică militară din Europa, era anchetat în cazul celor două fregate de război, pentru mituirea unor oficiali români cu 7,6 milioane de euro în scopul perfectării tranzacţiei.

Actualmente, ambele fregate sunt trase la cheu, în Portul Militar Constanţa. Fregata Regina Maria este în reparaţii.

Date generale

Echipajul este compus din 205 militari: 18 ofiţeri, 77 maiştri militari, 110 militari angajaţi pe bază de contract. Nava are deplasament de 4900 tdw, lungime 148,2 m, lăţime 14,75 m, viteză maximă 30 Nd, pescaj maxim 6,4 m, 8 punţi, autonomie 4500 Mm, sistem de propulsie, 4 turbine Rolls-Royce, elice cu pas variabil, 4 Diesel generatoare a câte l MW la 450 V/60 Hz/3 faze.