EXCLUSIV Prima şosea de coastă care să lege Mamaia de zona peninsulară a Constanţei a fost proiectată în anul 1903

Controversata şosea de coastă nu este un proiect dorit doar de actualul primar Radu Mazăre. Ideea construirii unui drum care să lege Mamaia de zona peninsulară a Constanţei a apărut înaintea Primului Război Mondial.

În anul 1903, primarul liberal al Constanţei, Cristea Georgescu, a propus consilierilor locali un proiect de-a dreptul inovator: să lărgească Bulevardul  Regina Elisabeta şi să mărească faleza existentă, luând 50 – 60 de metri din mare. De proiect s-a ocupat vestitul arhitect Daniel Renard, cel care a realizat Cazinoul constănţean. Şef de lucrări a fost un alt mare specialist care şi-a pus amprenta asupra Dobrogei: ing. Anghel Saligny, care a proiectat podul de peste Dunăre ce îi poartă numele.
„Între 1907 – 1910, când s-a inaugurat Cazinoul, ne povesteşte arhitectul constănţean Radu Cornescu, “în şedinţa comunală s-a hotărât ca actuala faleză să se continue prin Golful Pescarilor (actualul Port Tomis) de-a lungul plajei până la Plaja Tataia (acolo unde este astăzi Hotelul Militar).”
Numai că, odată cu venirea războiului, s-a abandonat ideea.

Macheta şoselei de coastă, vândută la târg

A doua machetă a şoselei de coastă a fost realizată de inginerul topometrist Ioan Dobrescu, în iunie 1921. Planul şoselei de coastă, cu mici modificări faţă de cel de dinainte de război, se află acum la arhitectul Radu Cornescu. Macheta a fost achiziţionată în urmă cu cinci ani de la un târg al colecţionarilor din Braşov. A cumpărat-o de la un negustor. Acesta găsise macheta în casa unui bunic.
Unele străzi trecute pe vechea hartă mai poartă şi acum aceleaşi denumiri: Cuza Vodă, Smârdan, Mihail Kăgălniceanu, Ştefan cel Mare, însă altele şi-au schimbat denumirea, cum ar fi Bulevardul Principesa Ileana (actuala stradă Eminescu).
Vroiau să continue faleza de la Cazino pana la Plaja Tataia. În macheta iniţială nu găsim plaja Modern, care nu exista la vremea aceea, iar malul era mult mai întins. De asemenea, nu exitau nici digurile.

 Arh. Radu Cornescu

Şi cel de-al doilea proiect a rămas tot pe hârtie. La scurt timp, a venit criza economică din anul 1933 şi nu s-au mai găsit bani pentru un proiect turistic. După sfârşitul crizei, s-au auzit primele bombardamente în Constanţa. Începuse cel de-al Doilea Război Mondial.
În perioada socialistă, din nou s-a luat în calcul realizarea unui drum de  coastă. În dreptul Restaurantului „Zorile“ trebuia să se realizeze un cartier de locuinţe, fapt care presupunea şi amenjarea unui drum de coastă. Ideea nu a fost pusă în practică niciodată. Imediat după Revoluţie, un investitor a pus pe hârtie proiectul „Faleză 2000“. Cum nu a găsit suficienţi clienţi, ideea a fost abandonată.

Ultima încercare

Ultimul proiect de realizare a unei şosele de coastă aparţine primarului Radu Mazăre. Investiţia leagă Mamaia de plaja Modern. Iniţial, proiectul realizării unei şosele de coastă s-a lovit de refuzul fostului ministru al Mediului, Sulfina Barbu, pe motiv că legea zonei costiere nu permite să se construiască atât de aproape de apă. Scandalul dintre cei doi s-a finalizat cu un proces, după ce Mazăre a făcut-o „proastă“ pe Sulfina Barbu.
În 2007, soluţia găsită a fost chiar modificarea legii zonei costiere, amendament care nu a trecut. Fratele primarului, Alexandru Mazăre, şi mai mulţi colegi deputaţi au adus obiecţii şi amendamente actului normativ. Parlamentarii constănţeni au inserat în textul legii „realizarea unei căi rutiere de acces de-a lungul falezei de nord a municipiului Constanţa, între staţiunea Mamaia şi Centrul istoric, după obţinerea prealabilă a avizului Comitetului Naţional al Zonei Costiere“.
Nici cât timp a fost în fruntea Ministerului Mediului Nicolae Nemirschi, omul lui Mazăre, Primăria nu a reuşit obţinerea avizului final pentru demararea lucrării.



Construită pe bucăţi

Acum, municipalitatea vrea s-o construiască pe bucăţi. La sfârşitul anului trecut, a fost actualizat studiul de fezabilitate pentru construirea primului tronson al şoselei ce va înconjura zona peninsulară, în lungime de 2,6 kilometri.
Calea rutieră porneşte de pe strada Termele Romane, continuă cu Bulevardul Regina Elisabeta – Comandamentul Marinei pe drumul deja existent – Aleea Lebedei – toboganul de pe plaja Modern – Pălăria lui Neagoe, apoi face un «S» şi ajunge la intersecţia străzilor Mihai Eminescu şi Smârdan. Scopul amenajării acestui drum pietonal este asigurarea unui flux auto, dar şi pietonal, prin ocolirea zonei peninsulare.
Proiectul mai prevede realizarea unei piaţete în dreptul blocului unde a avut sediul Camera de Comerţ şi a unui funicular pentru a transporta pe plajă persoanele cu dizabilităţi.

Şoseaua de coastă a trecut şi pe la Parchet

Scandalul şoselei de coastă a ajuns şi la Parchet. Fostul director al Agenţiei pentru Protecţie a Mediului Constanţa, Senol Zevri, spune că i s-a forţat mâna pentru un aviz favorabil. Procurorul, care l-a anchetat într-un caz de corupţie, i-a dat de înţeles că dacă dă aviz favorabil şoselei de coastă scapă de dosar. Mai mult, soţul procurorului era directorul unei firme care deţine terenurile din zona pe unde trebuie să treacă şoseaua de coastă.
Senol Zevri nu a aprobat investiţia. Dosarul lui a fost trimis în instanţă şi astfel a fost suspendat din funcţie. 

Oraşul cu faţa la mare

Arhitectul Radu Cornescu spune că o şosea de coastă este o investiţie necesară în toate oraşele de la mare. „Este un element absolut vital pentru un oraş marin. Trebuie să întoarcem oraşul cu faţa la mare. Nu contează cine o face, dar ea trebuie făcută. Nu este vorba numai de plimbare, ci şi de faptul că o astfel de şosea degajează circulaţia de pe Bulevardul Mamaia“, spune specialistul.