Brumărel cu vreme de vară în Dobrogea. Vezi care sunt efectele secetei!

Malurile Dunării s-au transformat în deşert

În această perioadă, ar trebui să se înregistreze maximum 18 grade Celsius, însă mercurul din termometre continuă să se ridice pe timpul zilei până la valori de 25 de grade Celsius.

Nici în prima decadă a lunii octombrie nu ne vom bucura de o vreme de toamnă. Temperaturile vor fi, în continuare ridicate, iar ploile se vor lăsa, în continuare, aşteptate. Abia după data de 20 octombrie se anunţă precipitaţii. Şi acelea nesemnificative.

Temperaturile nefireşti de mari pentru sfârşitul lunii septembrie şi începutul lui octombrie sunt datorate predominanţei regimului anticiclonic, a aerului foarte cald care vie din Sahara. Acelaşi regim a fost şi cauza nivelului mare de radiaţii care s-a produs în această vară, când indicele de radiaţii a fost de 8 pe o scară de 1 la 12.

Ploi nesemnificative în week-end

În prima decadă a lunii octombrie ne aşteaptă aceeaşi vreme însorită. Conform prognozei meteo vremea va fi frumoasă şi cerul variabil. Niciun nor nu se va arăta pe cer. De precipitaţii, nici vorbă. La sfârşitul săptămânii, pe alocuri, se pot produce ploi slabe din punct de vedere cantitativ. „Din păcate, nici praful n-o să-l spele“, spune Vasile Torică, directorul Centrului Meteorologic Dobrogea. 

Nu este un record de temperatură. La 27 septembrie 1987, la Constanţa s-au înregistrat 34,8 grade Celsius, iar la Mangalia mercurul în termometre a urcat până la 32,7 grade Celsius pe data de 15 septembrie.

Nici octombrie nu a făcut excepţie. Recordul absolut de temperatură l-a adjudecat Mangalia, pe data de 17 octombrie 1973, când s-au înregistrat 31,4 grade Celsius. La Constanţa, la aceeaşi dată, s-au înregistrat 30,4 grade Celsius.
Temperatura normală pentru luna octombrie este de 13,2 grade Celsius, însă au fost ani în care temperatura medie a fost de 17,4 grade Celsius (1966) şi s-a situat în jurul valorii de 15 grade Celsius în 1974, 1981 şi 1984.

Solul, afectat la o adâncime de 30 de centimetri

Seceta prelungită a transformat ogoarele din Dobrogea în pârloagă. „Putem vorbi de o secetă pedologică. Solul este afectat până la o adâncime de 30 de centimetri. Şi, din păcate, situaţia este valabilă în tot judeţul Constanţa“, a spus Onoriu Bîrsan, şef Serviciu implementare şi statistică din cadrul Direcţiei pentru Agricultură Constanţa.
Seceta pune în pericol însămânţările de toamnă şi afectează platele deja răsărite. În urmă cu patru ani Dobrogea s-a mai confruntat cu o astfel de secetă, însă acum situaţia este mai gravă.
În judeţul Constanţa au fost irigate doar 2.329 de hectare de culturi: 598 hectare de porumb, 1.544 hectare legume şi 12 hectare de floarea – soarelui.

Din cauza secetei, din totalul de 75.000 de hectare de rapiţă care trebuiau însămânţate, s-au însămânţat doar 55.000 de hectare. „Plantele deja răsărite au suferit un proces de deshidratare“, a spus Onoriu Bîrsan.