Fântânile care ne otrăvesc. Bem apă infestată cu nitraţi, substanţe periculoase pentru sănătate

Peste 1.900 de localităţi din ţara noastră sunt vulnerabile la poluarea cu nitraţi. 69 dintre acestea sunt în judeţul Constanţa. Alte 41 sunt în judeţul Tulcea. Nitraţii scad rezistenţa generală a organismului, iar consumul de apă poluată cu această substanţă poate duce chiar la decesul sugarilor şi copiilor

Ministerul Mediului şi Pădurilor a lansat marţi campania de sensibilizare şi conştientizare a proiectului “Controlul Integrat al Poluarii cu Nutrienţi” în Bazinul Hidrografic Dobrogea-Litoral. Proiectul este derulat de Ministerul Mediului şi Pădurilor împreună cu Banca Mondială şi Guvernul României.

Ce boli dau nitraţii

Nitraţii scad rezistenţa generală a organismului, iar consumul de apă poluată cu această substanţă poate duce chiar la decesul sugarilor şi copiilor. În plus, nitraţii din apă pot provoca avorturi spontane sau infertilitate masculină. Cea mai importantă sursă de intoxicare cu nitraţi şi nitriţi o reprezintă apa din fântână.
În majoritatea comunelor şi satelor din România, apa din fântână este poluată cu această substanţă provenită din depozitarea haotică a gunoiului de grajd şi a latrinelor neimpermeabilizate din gospodăriile oamenilor.
Zeci de reprezentanţi ai Agenţiei pentru Protecţia Mediului, APIA, Autoritatea Sanitar Veterinară, DSP, Garda de Mediu, Direcţia pentru Agricultură şi autorităţi locale din judeţele Constanţa, Tulcea, şi Brăila s-au reunit, la Constanţa, la un workshop dedicat reducerii poluării apelor cu nitraţi.
„Constanta, litoralul, Delta Dunarii reprezinta elementul final de apreciere privind Controlul Integrat al Poluarii cu Nutrienti, pe intreg teritoriul tarii” sustine prof. univ. dr. Vladimir Rojanschi, moderatorul seminarului. Expertul de mediu sustine ca problema a fost identificata inca din anii 90, cand organizatiile internationale de mediu au sugerat primele masuri in Romania privind controlul poluarii cu nutrienti, avand in vedere ca Dunarea este cel mai mare colector de ape al tarii noastre, dar si unul dintre colectorii importanti ai Europei.
A fost interzisă folosirea substanţelor chimice
„Noi înregistrăm o calitate a apei nu doar din Delta Dunării, ci din tot ce colectează Dunărea din Europa pe care o traversează, a completat Viorica Bîscă, guvernatorul Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, care a precizat că se lucrează intens la îmbunătăţirea calităţii apei potabile şi se caută soluţii pentru protejarea vieţii în Delta Dunării. De exemplu, de anul acesta, a fost interzisă folosirea substanţelor chimice, atât pentru protecţia plantelor, cât şi sub formă de îngrăşăminte. Se foloseste doar îngrăşământ natural.
Proiectul Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi are ca scop reducerea poluării apei şi solului cu nutrienţi prin investiţii pentru depozitarea gunoiului de grajd şi informarea publicului pentru păstrarea surselor de apă curate. Investitiţiile se derulează în 69 de localităţi din zone vulnerabile la poluarea cu nutrienţi.

Platforme de depozitare a deşeurilor

În cadrul proiectului au fost date în folosinţă încă de la sfârşitul anului trecut 14 platforme comunale de depozitare a gunoiului de grajd. În lunile iunie şi iulie au fost finalizate alte 18 platforme în 18 comune din zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi. Este prevăzut în proiect ca în mai 2013 să fie recepţionate alte 40 de platforme de colectare. O altă componentă a proiectului este înfiinţarea de staţii de epurare şi construcţia reţelelor de canalizare. În cadrul Proiectului ”Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi mai sunt prevăzute plantări de perdele forestiere de protecţie. Până acum s-au plantat peste 130 de hectare de perdele forestiere.
Proiectul este finantat de Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD) si Facilitatea Globală de Mediu (GEF), care au acordat României un împrumut, respectiv un Ajutor financiar nerambursabil.