CSI de Constanţa: „Criminaliştii devin Poliţie Ştiinţifică“ GALERIE FOTO

Laboratorul de criminalistică

Triplul asasinat de la Cernavodă şi decapitarea călugărului de la Ghindăreşti sunt două cazuri care au şocat ţara. Echipa Serviciului Criminalistic Constanţa a reuşit să identifice făptaşii în scurt timp, obţinând admiraţia Poliţiei Române

Fiecare gest este măsurat, fiecare amănunt este studiat fără grabă, într-un ritm aparent lent. Scot din maşină genţi cu instrumente misterioase; abia după ce le folosesc, le ghicim scopul şi intenţia. Echipaţi până în vârful degetelor în alb, ascunşi după măşti, nu le putem ghici expresia feţelor, dar probabil este una de maximă concentrare: criminaliştii Poliţiei Constanţa sunt profesionişti şi, aşa cum au apreciat şefii lor, au ajuns să fie văzuţi drept cei care alcătuiesc „Poliţia Ştiinţifică“ - cei care lucrează doar cu probe, niciodată cu deducţii şi aproximări. Iar ceea ce „livrează“ la final sunt dovezi ştiinţifice, pe care niciun tertip avocăţesc, oricât de bine argumentat, nu le poate desfiinţa.



Poliţia Știinţifică

Sunt chemaţi oriunde a fost comisă o infracţiune pentru a „citi“ urmele lăsate de infractori: oricât de neînsemnată ar fi fapta, niciodată făptaşul nu va ajunge să fie condamnat fără dovezi.
Anul acesta, cei 60 de criminalişti constănţeni şi-au demonstrat, mai mult decât în anii precedenţi, rolul de profesionişti: au avut de-a face cu speţe care i-ar fi descurajat şi pe cei mai versaţi în meserie. Meritele le-au fost recunoscute: cel care conduce serviciul, comisarul-şef Musledin Sinan a fost avansat la Excepţional, pentru merite deosebite. Avansarea sa a fost semnată de şeful Poliţiei Române, chestorul Liviu Popa, care spune că a făcut-o cu toată convingerea şi inima deschisă.
„Este normal să fie avansaţi cei mai buni poliţişti. Ar fi greu să îi postăm într-o ierarhie, munca lor nu poate fi comparată cu efortul unor atleţi care trag care să ajungă primul la linia de sosire. Tocmai pentru faptul că anul acesta s-au confruntat cu două dintre cele mai grele cazuri din ţară, merită o apreciere în plus. Tot ce fac, felul în care se implică, modul în care muncesc pentru a obţine, la final, probe de netăgăduit pentru instanţă, îi face să-şi merite denumirea de «Poliţie Ştiinţific㻓, a apreciat chestorul Liviu Popa, şeful Poliţiei Române.

Cazuri unice

„Anul acesta am avut cazuri cu care nu te întâlneşti poate niciodată în carieră“, spune comisarul-şef Musledin Sinan. Este criminalist de 13 ani şi şi-a ales această specializare încă din Acamedia de Poliţie.
Anul 2011 a lovit încă de la început, când constănţenii nici nu se dezmeticiseră din petrecerea de Revelion: triplul asasinat de la Cernavodă, urmat de sinuciderea unuia dintre criminali. Moartea, aparent fără legătură, a patru oameni, Elena şi Petru Garoafă, fiica lor adoptivă Gabriela Mitu şi ginerele lor Bogdan Mitu, a reprezentat o anchetă unică pe ţară.
Criminaliştii au reconstituit, cu probe, ultimele zile din vieţile victimelor, toate acestea indicând, în final, că mâna care a lovit prima, cauzând o reacţie criminală în lanţ, este Giani Deli-Iorga, cel mai bun prieten al lui Bogdan Mitu. Găsirea faptaşului a reprezentat o altă muncă de titan: hainele criminalului au fost analizate milimetric, iar criminaliştii au răscolit zile în şir prin munţi de gunoaie pentru a găsi armele crimei.
Decapitarea călugărului Alexe Artion, din Ghindăreşti, în urmă cu o lună, a reprezentat o nouă anchetă anevoioasă. Mobilul lipsea, iar bărbatul fusese mutilat cumplit, fiind de nerecunoscut. Fără identitatea victimei, anchetatorii nu puteau spera să o afle pe cea a sadicului asasin.
Primul indiciu care a dus, în final, la reconstituirea poveştii unei morţi cumplite, l-au furnizat tot criminaliştii care au lucrat metodic, ore în şir, lângă rămăşiţele umane însângerate, pe un ger de crăpau pietrele. Indiciul identităţii sale a fost o urmă albicioasă de pe pieptul victimei, aproape insesizabilă: semnul lăsat de crucea pe care acesta obişnuia să o poarte, ca fost monah.   

Pionierii luminolului

Munca în criminalistică i-a oferit comisarului-şef satisfacţii pe măsură, însă l-a şi marcat, ca individ. A existat un caz care le-a reunit pe ambele: triplul asasinat de la Mangalia, din septembrie 2004, când familia formată din Lucreţia, fetiţa Amalia şi Alexandru Ion a fost asasinată de ruda lor Ştefan Niculescu şi prietenul acestuia, albanezul Shyti Blenis, pentru banii rezultaţi din contrabandă cu droguri.
„Am folosit atunci, în premieră pe ţară, luminolul - substanţa care pune în evidenţă urmele invizibile de sânge, cu ajutorul unei lumini fluorescente. Aşa am putut vedea petele şterse din apartamentul lor şi am ştiut că acolo s-a comis cel puţin o crimă“, îşi aminteşte comisarul-şef Sinan.

Amprenta din ruj

Prinderea criminalilor nu i-a adus satisfacţia aşteptată pentru că abia atunci au ajuns la victime. Soţii fuseseră îngropaţi unul peste altul la lizera Costineştiului, însă fiica lor Amalia, în vârstă de opt ani, fusese strangulată, bătută şi îngropată de vie în pădurea de la Valu lui Traian. „Îmi amintesc că mă rugam pe drum să nu găsim nimic în groapa aceea, sau să fie un animal, sau orice altceva, dar nu fetiţa“, spune criminalistul.
Un alt caz greu a fost crima comisă în Vila „Cristina“ din Eforie Sud, în vara lui 2003. Victima era Cristina Radu, fiica viceprimarului Ion Udrea, însărcinată în două luni, care a fost ucisă de soţul ei, Alexandru Radu, fiu de deputat democrat. Poliţiştii au reuşit să probeze crima prelevând amprenta ucigaşului de pe buzele victimei. Amprenta fusese lăsată de criminal în rujul soţiei sale, în timp ce o strangula cu firul de la alimentatorul telefonului mobil, sufocând-o cu o pungă de plastic.

„Muncim la fel de atent în orice caz“

Criminaliştii tratează toate cazurile cu aceeaşi atenţie, însă acordă prioritate rezolvării celor în care, la mijloc, este viaţa unui om. „Nu există infracţiune mai complexă decât crima, deşi la fel de mult putem munci şi într-un caz de tâlhărie sau într-un jaf armat. Timpul pe care îl alocăm unei anchete este nelimitat, nu suntem îngrădiţi. Putem face o cercetare la faţa locului pentru ca apoi să o refacem o dată, de două ori, de câte ori este necesar, pentru ca în final să aducem problele de care colegii noştri au nevoie“, a mai afirmat şeful criminaliştilor constănțeni.