Povestea unui lipitor de afişe din Constanţa
0
O echipă electorală înseamnă nu doar staff de campanie - tipi sobri la costum şi candidatul frumos, deştept şi vajnic. O echipă electorală presupune multă „muncă de jos“ - alergătură, ochit locurile bune de afişat, cărat scări, afişe, bannere, găleţi, aracet, bidinele. Pentru asta sunt angajaţi tineri care nu se dau în lături de la a câştiga un ban din muncă fizică.
Cătălin are 19 ani şi în scurt timp îşi va da examenul de
bacalaureat la un grup şcolar din Constanţa. Nu are altă sursă de venit
în afară de familie, care îi asigură banii de buzunar. De câte ori
prinde un job, temporar sau sezonier, nu ezită să-şi sacrifice timpul
liber şi uneori chiar ore de şcoală pentru a munci. Campania electorală
pentru alegerile locale a fost benefică pentru un tânăr precum Cătălin: a
intrat într-un „comando“ ce lipeşte afişe în Constanţa şi în
împrejurimi, pentru un candidat la primărie.
Propunerea
Într-o
zi de la începutul lui mai, un prieten a venit la el cu o propunere de a
face un ban. Nu era nimic ilegal, aşa că băiatul a fost curios să
încerce. „Prietenul meu mi-a spus despre ce este vorba şi ce vom face.
Nu era nimic greu, candidatul căuta oameni de încredere, băieţi
muncitori care să-i lipească afişele prin oraş. Amicul meu m-a avertizat
că uneori poate ieşi urât pe teren, când te ciocneşti de alte echipe de
campanie, aşa că trebuie să fim stăpâni pe situaţie, să nu lăsăm
lucrurile să degenereze. Recunosc că şi asta m-a incitat. Eu sunt un tip
politicos şi liniştit, am zis că puţină acţiune nu strică. În plus, nu
am votat niciodată, nu le aveam cu politica, nu mă pasiona deloc
subiectul. Am zis că e o provocare, eram curios să văd ce presupune o
campanie electorală“, spune Cătălin.
Munca
Acţiunea a început
devreme în campania electorală, când panourile de afişaj erau goale.
Echipa lui Cătălin a întâlnit concurenţa încă de la prima ieşire pe
teren. „Am dat peste echipa altui candidat, care voia să lipească afişe
exact pe acelaşi panou. Am avut ceva emoţii c-o să iasă cu scandal, dar
am avut noroc de nişte băieţi civilizaţi. Făceau aceeaşi treabă ca noi
şi nici ei nu voiau necazuri. Ne-am salutat, am vorbit şi ne-am înţeles
cum să punem afişele ca să nu intrăm unii peste ceilalţi“, povesteşte
liceanul.
Dar uneori, înţelegerea este doar o aparenţă. Lipitul de
afişe este precum munca Meşterului Manole: se dărâmă noaptea ce se face
ziua. „De regulă este un haos! Lipim seara, dimineaţa nu mai vedem
afişele. Sunt rupte, sfâşiate, date jos, făcute bucăţele. Şi o luăm de
la capăt. Alte afişe, alte găleţi, altă muncă. Mai aluneci de pe stradă,
te mai juleşti... Dar cică atunci, pe ultima sută de metri, va fi jale!
Din câte am înţeles eu, ultima săptămână va fi grea pentru că atunci nu
se va mai ţine cont de ce loc am ales pentru afişe, de cât punem etc“,
spune Cătălin.
Confruntarea
În fiecare echipă există un
lider, un băiat mai mare, cu experienţă în treburile de campanie. „Pe
noi ne-a ghidat cum să ne purtăm, ce să spunem şi cum să evităm
conflictele, că unii mai şi caută harţă când ne văd pe teren. Suntem
ameninţaţi şi fugăriţi nu de Poliţie, ci de oamenii celorlalţi
candidaţi. Unii au dat înapoi odată, au zis că ne-au confundat şi n-au
nimic cu candidatul nostru. Dar rişti să te iei la bătaie cu alţii“.
Cel
mai propice moment de lipit afişe este noaptea. Este linişte şi liber
peste tot. „Ziua se întâmplă să mai avem panouri în zone aglomerate,
unde sunt pensionari. Încep să vorbească între ei şi stau să vadă exact
ce facem, pas cu pas. Până nu se lămuresc ei ce facem noi acolo, ce
afişăm, pentru cine şi ce scrie pe afiş, nu pleacă de acolo. Unii spun
cu voce tare că nu înţeleg ce rost mai au panourile astea electorale,
din moment ce ştiu pe cine vor vota. Dar deocamdată nu ne-a înjurat
nimeni, lumea îşi dă seama că suntem şi noi oameni obişnuiţi, care vrem
doar să muncim şi să ne vedem de treabă“, relatează băiatul de campanie.
Plata
Ştie pe de rost toate locurile din oraş unde sunt
afişele candidaţilor şi care sunt cele mai râvnite. „Când prinzi un loc
bun, trebuie să ai grijă de el zilnic. Altfel trece şi ţi-l distruge.
Facem turul oraşului să verificăm ce s-a mai stricat şi ce trebuie
înlocuit. Nu dă bine să ai panouri urâte, putem să nu ne mai luăm banii
dacă nu ne facem treaba“, spune liceanul.
Lipitorii de afişe sunt
plătiţi la ziua de muncă. Uneori se lucrează 9 ore, alteori - 10 ore.
Într-o săptămână de lucru poţi câştiga banii de întreţinere. Băieţii se
hrănesc singuri, îşi iau mâncare la pachet sau opresc la un fast-food.
„În prima zi ne-au dat şi de mâncare. Apoi ne-am descurcat singuri. Nu
îşi închipuie nimeni că aici se câştigă ca regii. Nu vine candidatul la
2-3 dimineaţa când terminăm treaba să ne umple buzunarele. Dar este
rezonabil, eu sunt mulţumit“, spune Cătălin.
Candidatul
Băieţii
au muncit non-stop zilele astea. Aşa le-a cerut şi candidatul, aşa le
cere şi coordonatorul de campanie care ţine evidenţa tuturor, a
oamenilor de pe teren şi a materialelor. „Unii oamenii iau munca asta ca
un job pe viaţă şi pe moarte... Este o muncă alertă care trebuie să
iasă bine pe perioada campaniei, distractivă uneori, enervantă alteori.
Stând faţă în faţă cu un candidat, vezi cum vorbeşte el de fapt, nu cum
se înfăţişează el populaţiei. Ajungi să afli lucruri mai multe despre
candidat şi despre ce are în cap. Pentru candidaţi, a câştiga funcţia
este totul. Ar face totul ca omul să îi voteze. Sincer, nu cred că
oamenii se iau după un afiş sau banner. Contează ce prestaţie are
candidatul şi ce vrea să facă“.
Răsplata
La 10 iunie,
liceanul va merge pentru prima dată la vot. Acum, după ce a văzut pe viu
cât de crâncenă e dorinţa politicienilor de a învinge, îşi preţuieşte
mai mult opţiunea de a alege. „V-am spus, nu ştiam prea multe despre
politică. Ştiu când tata închide televizorul de nervi, când mama se
supără că iar aude minciuni. Eu merg acum la vot pentru prima oară. Voi
merge cu ochii deschişi, am deja în minte candidatul pe care îl votez.
Nu trebuie să fie neapărat cel pentru care lucrez eu. Voi alege pentru
mine, nu pentru altcineva. Vreau să trăiesc într-un oraş frumos, şi
curat, şi îngrijit, care să placă tuturor - şi constănţenilor, şi
turiştilor“.
Se încarcă comentariile...
