Constanţa: Tania Zaharia este protectorul vieţuitoarelor marine

A crescut căluţii de mare în „maternitatea“ de la Institutul Grigore Antipa. A strâns mesaje de susţinere pentru Marea Neagră.

Tania Zaharia este cercetător ştiinţific la Institutul de Cercetare şi Dezvoltare Marină Grigore Antipa din Constanţa. „Pentru mine a fost un vis să lucrez la institut. Mi-am dorit asta din facultate. În afară de cei trei ani şi jumătate cât mi-am făcut stagiatura la o firmă din Delta Dunării, am lucrat numai la institut“, spune Tania Zaharia. 

Îşi aminteşte cu drag de perioada de stagiatură din Delta Dunării. „Prima dată când a venit mama la mine mi-a zis «Mamă, nu cred că o să rezişti tu aici»“ atunci când a văzut în ce condiţii stăteam“. Tânăra absolventă nu s-a dat bătută şi şi-a dus până la sfârşit stagiatura, timp în care s-a ocupat cu creşterea şi reproducerea la crap şi specii chinezeşti de peşti.

După ce şi-a terminat stagiatura, în 1982, s-a angajat la institutul de cercetare din Constanţa să deschidă drumuri noi. „Nu mi-a plăcut să umblu pe cărări bătătorite ci să abordez domenii mai puţin abordate“, mărturiseşte cercetătorul ştiinţific.

În cele aproape trei decenii de când lucrează la institut a elaborat 35 de proiecte de mediu, a publicat 104 lucrări şi a scris două cărţi de specialitate: una despre dezvoltarea reţelei de arii marine protejate şi alta despre habitatele marine româneşti.

A crescut păstrăv în apă sărată

Primul ei proiect în cadrul institutului a fost creşterea păstrăvului curcubeu în apa marină. Este vorba de o specie mai rezistentă de păstrăv la temperaturi reduse, la oxigenul scăzut din apă şi la variaţiile de salinitate. Din punct de vedere ştiinţific proiectul a avut câştig de cauză, însă costurile producţiei erau foarte mari, creşteau cu 30% întrucât se folosea energie pentru pomparea apei în bazin.

Au urmat alte şi alte proiecte. În „maternităţile“ de la Institutul „Grigore Antipa“ au crescut, pe rând, melci, păstrăvi, sturioni, căluţi de mare. După ce întreaga echipă de la institutul de cercetare a demonstrat că stridiile japoneze se dezvoltă şi pe litoralul românesc, între anii 2005 - 2008 s-au crescut sturioni în apa marină. „Iniţial am avut 100 de exemplare. Am vrut să demonstrăm că în apa marină ritmul de creştere a sturionilor este mai rapid. În mod normal, sturionii cresc în apa marină şi se reproduc în apa dulce. Noi i-am crescut doar în apă sărată“, spune ea.

Maternitate de căluţi de mare

De departe, cel mai insolit proiect este reproducerea căluţilor de mare în maternitarea pilot. Proiectul s-a derulat în parteneriat cu ONG Mare Nostrum. Căluţii de mare au fost aduşi de scafandri în luna mai 2008 din zone învecinate cu rezervaţia marină 2 Mai - Vama Veche.

Eliberarea zecilor de pui în mediul natural s-a realizat la o vârstă de trei luni. „Pe durata experimentărilor s-au obţinut date importante despre comportamentul acestei specii, îndeosebi în perioada de reproducere şi creştere a puilor. Cercetările trebuie însă, continuate şi aprofundate pentru aplicarea rezultatelor obţinute în cadrul unei tehnologii de reproducere şi creştere a căluţului de mare în captivitate“, explică dr. Tania Zaharia.