Stiri din Constanta

Cea mai mare comunitate etnică din Dobrogea nu pierde niciun prilej pentru a-şi etata tradiţiile. Sala Casei de Cultură a Sindicatelor din Constanţa s-a dovedit a fi neîncăpătoare pentru sutele de aromâni care s-au reunit să-şi serbeze Ziua naţională.

O comunitate foarte unită; au venit la spectacol cu toată familia - de la cel mai important membru Papu (bunic), până la nepoţi îmbrăcaţi în costume populare. O comunitate care trăieşte prin muzica şi dansul lor; dovadă că în sală s-a dansat  şi cântat ca şi pe scenă.

Sunt pe val

Muzica armână este din ce în ce mai cerută şi apreciată şi de români. Soliştii care până mai ieri cântau doar la serate au devenit în scurt timp vedete. „Pentru că avem o muzică care transmite bucurie, poftă de viaţă“, explică Gigi Sima, solist al formaţiei Pindu, care cântă de 20 de ani. „Şi, în plus, avem foarte mulţi tineri care vin din spate şi ne preiau tradiţiile, ceea ce pentru o etnie este foarte important“.

În galeria stelelor folclorului dobrogean, Sirma Granzulea are un loc aparte, pentru că interpretează, compune şi prelucrează folclor armân. A evoluat în spectacolul de la Casa de cultură mândră de portul ei popular. „Suntem o comunitate care transmitem multe şi avem o continuitate de care suntem mândri“, explică solista.

Într-o explozie de ritmuri, au mai cântat Hrista Luci, Stelică Arău, Ioti Nela, Iori Nicolae, Gheorghe Caraulani, Ionuţ Bacale, Răzvan Grosu, Tomi Caramitru şi Vali Tulică.

„Costumul e de la maia“

Un punct de atracţie al spectacolului l-a constituit recuzita expusă pe scenă, obiecte tradiţionale vechi care vorbesc despre principala îndeletnicire a comunităţii, creşterea oilor. Şi poate şi de aceea multe din cântece armânilor se referă la păstori, dragoste, dor, înstrăinare.

În plus, pe scenă s-au etalat costume vechi şi unicat. Le-au purtat cu mândrie o parte din elevii care activează în şcolile unde există cursuri opţionale de limbă şi cultură armânească. „E costumul de la maia (bunica), îmi este cam mare dar l-am cusut ca să îl pot purta şi eu“, a spus Georgiana Nicea, elevă în clasa a II-a la Şcoala nr. 9 Constanţa.

Accesoriile costumului femeiesc sunt batista albă ornată, centurile din mărgele sau argint, brăţări. Costumul tradiţional bărbătesc se remarcă prin ciorapii împletiţi din lână, care se poartă până la genunchi. Ia are mâneci largi, iar bărbaţii poartă mai tot timpul în mâini şiraguri de mărgele.

În costume viu colorate au cântat elevi de la şcolile nr. 23, 10, 7, 30, 39, 12, Cogealac şi grădiniţa Lilici Ditu Mai (Flori de mai).

Acrobaţii în dans

Formaţia Iholu, din Constanţa, este prezentă la toate marile sărbători ale comunităţii. Şi de data aceasta şi-a etalat coregrafia în dansul tradiţional corlu (în cerc deschis), câteva momente lente, legănate, ce pun în valoare frumuseţea costumelor. Apoi, dansul bărbaţilor, care se remarcă prin acrobaţii.

Sat armânesc în capitală

„La data de 23 mai se împlinesc 105 ani de când Sultanul Abdul Hamid al II-lea a promulgat Iradeaua, act prin care recunoaşte poporul armân ca popor distinct în arealul balcanic“, a declarat Constantin Stere, directorul Filialei comunităţii armâne din România, Fara armânească dit România.

„Pentru a marca momentul, acţiunile se desfăşoară concomitet la Constanţa şi Bucureşti. În capitală, în parcul Herăstrău s-a realizat chiar şi un sat armânesc în miniatură; dar nici de acolo nu lipsesc dansul şi cântecul nostru popular tradiţional“.