Constanţa: Musulmanii sărbătoresc Kurban Bayramul

La masa tradiţională de Bayram se fac urări şi se mănâncă preparatele gătite de gospodine în ajun

Comunitatea musulmană din România sărbătoreşte, începând de marţi, timp de patru zile, cel mai mare eveniment religios din calendarul islamic - Kurban Bayram-ul. Slujba va fi oficiată marţi dimineaţă, la 7.48.

Potrivit tradiţiei, în primele trei zile ale Kurban Bayram-ului în România sunt sacrificate ovine şi bovine a căror carne este oferită în dar prietenilor şi săracilor, o altă parte fiind păstrată pentru prepararea bucatelor tradiţionale în gospodărie.

Meniul specific pentru Kurban Bayram se pregăteşte în ajun, fiind alcătuit din diverse ciorbe, fasole cu carne de batal, sarmale, yahnie (carne tocată cu ceapă), pilaf, fripturi, salate, orez cu lapte (sutlac), diverse prăjituri şi nelipsitele şi tradiţionalele baclavale (în formă de triunghi, pătrate, de rulouri, numite şi saraiglii) cu sirop şi nuci.

Sacrificiul mielului de Kurban Bayram

În ajunul sărbătorii de Kurban Bayram gospodinele fac curăţenie în case, primenesc aşternuturile şi decorează podelele şi pereţii aşternând cele mai bune cuverturi, covoare şi alte ţesături decorative lucrate de mână din fire aurii şi de mătase. Familiile reunite vizitează mormintele rudelor sau ale celor dragi şi fac rugăciuni în casele celor decedaţi.

La masa tradiţională de Bayram se fac urări, se sărută mâinile persoanelor mai în vârstă, copiii primesc daruri, dulciuri, bani, iar musafirii sunt stropiţi cu parfum şi serviţi cu ciocolată, cafele, fructe, baclavale, fistic, alune, suc. Sunt patru zile de bucurie, veselie, destindere, de regăsire spirituală, de sărbătoare pentru credincioşii musulmani.

În cele patru zile, musulmanii comemorează gestul de sacrificiu al profetului Ibrahim (Avraam, pentru iudeo-creştini) care, pus să aleagă între dragostea faţă de propriul şi unicul fiu şi Allah, optează pentru Creator.

Ibrahim se arată pregătit să-şi sacrifice fiul, pe Ismail, dar Creatorul îl trimite pe Arhanghelul Gabriel cu un berbec pe altarul sacrificiului, iar copilul este cruţat. Ziua aceasta este celebrată în lumea musulmană ca Sărbătoarea Sacrificiului (Kurban Bayram).

Kurban Bayram are loc la sfârşitul pelerinajului (hagilâc) în locurile sfinte ale islamului, la Mecca, Valea Mina, pe Muntele Arafat, dealul Muzdalifa şi Medina, la care participă anual circa două milioane de pelerini.

În România sunt în jur de 80 de mii de credincioşi musulmani care realizează sacrficiul ritual la finalul Marii Rugăciuni Comune (Bayram Namazi) săvârşite la moscheile comunităţilor. În pragul acestui eveniment, şeful Cultului Musulman din România, muftiul Muurat Iusuf mulţumeşte noului ambasador al Regatului Arabiei Saudite la Bucureşti, excelenţa sa Abdulrahman Ibrahim Al Rassi care a donat animale pentru sacrificiu şi a dar burse pentru pelerinaj.

Muftiul Iusuf Muurat şi conducerea Muftiului Cultului Musulman urează tuturor musulmanilor din România „Kurban Bayraminiz Mübarek Olsun", „Un Bairam fericit!"