Constanţa: Flota României mai are cinci nave

Până în 1990, flota maritimă comercială a României avea peste 300 de nave, la care se adăugau flota de pescuit oceanic şi cea fluvială. Astăzi, flota mai are doar cinci nave, celelalte fiind înstrăinate. Cargoul Albatros, feriboturile Eforie şi Mangalia, precum şi RO-RO-urile Sammarina A şi M sunt singurele nave de transport maritim aflate sub pavilion românesc.

Până la începutul acestui an, flota României mai avea şase nave. Petrolierul Histria Topaz care se afla în proprietatea Petrom a fost vândut la fier vechi. Vasul a fost predat firmei turceşti la începutul acestui an, când a şi părăsit Portul Constanţa.

Constanţa: EXCLUSIV Ultimul petrolier românesc, vândut la fier vechi FOTOGALERIE

Nava Histria Topaz (fostă Bucşani) era un tanc petrolier fără corp dublu. Petrom a preluat-o de la Histria Shipmanagement a magnatului Gheorghe Bosînceanu. „Practic, navele cu un singur corp au murit de când a început criza", este de părere Gheorghe Bosînceanu.

Autoritatea Navală Română (ANR) semnalează faptul că vasul va trebui scos din exploatare. „Conform normelor internaţionale de siguranţă a navigaţiei, din octombrie, navele fără dublu corp trebuie scoase din exploatare", precizează Paul Brânză, directorul general ANR.

Cargoul Albatros (fost Dej) este nava-şcoală a Academiei Navale „Mircea cel Bătrân" Constanţa. Nava a fost preluată de Academie în 1990, de la Navrom. „Este în stare bună de funcţionare, fiind întreţinută de Ministerul Apărării Naţionale. În 2009 a participat la două misiuni, transportând în Irak tehnică militară", a spus căpitanul Lucian Neacşu, purtătorul de cuvânt al Academiei Militare.

RO-RO-urile (vase care transportă autovehicule - n.r.) Sammarina M şi Sammarina A au fost cumpărate de armatorul Stere Samara, după care au fost revândute unor firme de investiţii financiare din Panama.

Sammarina M are toate certificatele expirate din anul 2005. Sammarina A se numeşte acum Gramosti, iar din 17 decembrie 2005 este sub pavilion străin, însă armatorul nu a solicitat radierea de sub pavilion românesc. Feriboturile Eforie şi Mangalia sunt în patrimoniul CFR Marfă şi stau ancorate la cheu în portul Agigea. Ambele ambarcaţiuni pot transporta vagoane de cale ferată, containere şi mijloace de transport rutier internaţional direct pe punte.

Cum a dispărut flota

Până în 1990, Navrom Constanţa deţinea toate navele. Apoi, Navrom s-a divizat în trei societăţi, toate cu capital integral de stat: Navrom, Romline şi Petromin. În 1993, fostul ministru al Transporturilor Paul Teodoru a luat decizia de a transfera navele către privaţi. Aşa s-au înfiinţat 53 de societăţi private. „Nu cred că a fost un pas rău, însă condiţiile contractuale au fost prost încheiate", afirmă liderul Sindicatului Liber al Navigatorilor, Adrian Mihălcioiu.

Erau nave învechite. După 1987, nicio navă nu a mai ieşit din şatier.Majoritatea vapoarelor din flotă erau construite în România şi un sfert pe şantierele din Japonia. Aparatura era importată din Bulgaria, Germania de Est şi din Rusia. Flota românească era proiectată pentru a transporta mărfurile româneşti pe pieţele noastre de desfacere. După 1990 a căzut piaţa de desfacere a României, astfel că multe nave rămăseseră legate la cheu. Începuse, practic, un colaps al flotei.
„În 1996, odată cu căderea pieţei, toate societăţile au dat, chipurile, faliment. Firmele au făcut împrumuturi la bănci, inclusiv la Bancorex, împrumuturi care au fost gajate cu bunurile statului, însă banca era de stat şi navele erau tot ale statului. Practic, statul se îndrepta împotriva statului", explică Mihălcioiu. 

Aveau datorii care le depăşeau valoarea

Navele din flota României au început să fie reţinute prin porturile lumii pentru neplata datoriilor portuare, a combustibilului, a pieselor de schimb, iar marinarii au fost abandonaţi. În acea perioadă de criză s-a luat decizia ca navele să se întoarcă la stat.
Aşa se face că societăţile Navrom, Romline şi Petromin au primit navele cu datorii mai mari decât valoarea propriu-zisă a ambarcaţiunilor. Acest fapt a determinat lichidarea Navromului şi Romline-ului. Petrominul a intrat în proces de restructurare, iar salvarea lui a venit de la faptul că nu avea multe contracte cu privaţii.

Flota de pescuit, distrusă

România deţinea o flotă de pescuit oceanic (care număra peste 100 de pescadoare, nave colectoare şi nave polar), precum şi o flotă fluvială (formată din şlepuri şi barje). Din flota de pescuit oceanic nu a mai rămas nimic.