Constanta: Elena Bavaleta - Nevăzătoarea care vrea să fie traducător

În ciuda faptului că nu zăreşte decât lumina şi umbrele, Elena este un exemplu de putere pentru toţi cei din jurul său.

Fără să afle vreodată ce este lumina zilei sau să se bucure de micile plăceri ale vieţii, Elena Bavaleta şi-a luat soarta în propriile mâini şi le-a demonstrat tuturor că asta n-o împiedică să-şi realizeze visele. Tânăra spune că cine crede că orbii nu au o lume a lor pe care o visează şi pe care noi nu o putem înţelege, se înşeală. Şi poate de multe ori universul lor este mult mai colorat decât al nostru, al celor care vedem, iar visele lor sunt nişte pete de culoare, dâre de lumină şi umbre.

A orbit la şase luni

Elena a orbit la doar câteva luni de la naştere. La vârsta de şase luni a fost dusă de părinţi la medic pentru că dădea ochii peste cap, iar diagnosticul medicilor a fost unul crunt: bebeluşul lor orbise. După 20 de ani, fata sa obişnuit şi-şi acceptă condiţia. Între timp, a învăţat să se descurce şi să răzbată în lumea în care ne aflăm. În prezent, este o tânără extrem de activă şi deşteaptă. Ea  a susţinut de curând examenul de bacalaureat. A învăţat tot ce era în programă folosind cititoare de ecran cu sinteză vocală. Acum numără zilele până când îşi va depune dosarul la Facultatea de Litere, specializarea Engleză-Spaniolă din cadrul Universităţii Ovidius.

Ajutorul vocii sintetice

Elena spune că media cu care a absolvit liceul, respectiv 9.84 se datorează Internetului. Ea a achiziţionat în urmă cu câţiva ani un program care-i permite să „frunzărească“ fiecare carte prin sunet.

„Citesc cu ajutorul vocii sintetice absolut tot ce mă interesează“, a declarat fata. Între timp, a ajuns atât de pricepută încât utilizează calculatorul ca un om normal şi a învăţat să folosească tastele cu o mare precizie. Mai mult decât atât, îi place să vorbească pe messenger cu prietenii sau colegii săi.

Iubeşte papagalii

În  ciuda deficienţei de care suferă, citeşte foarte multe cărţi şi cunoaşte trei limbi străine: franceza, engleza şi spaniola. „Cunosc la perfecţie două limbi: engleza şi spaniola. Lipsa vederii nu m-a împiedicat să duc o viaţă aproape normală, să compun poezii, să mă plimb“, mai povesteşte Elena. Nu se consideră diferită faţă de ceilalţi şi aspiră la o viaţă normală.

Regretă, totuşi, că foarte mulţi oameni au tendinţa s-o privească drept o neajutorată. După bacalaureat şi după absolvirea facultăţii, i-ar plăcea să facă traduceri pe literatură, subtitrări la filme sau să traducă desenele animate, care o relaxează foarte mult.
Pe lângă şcoală, Elena iubeşte mult papagalii. „Am avut şase papagali, dar deja erau prea mulţi şi i-am dat altcuiva“, a spus ea zâmbind.

Cursuri de orientare

Pe viitor, vrea să-şi cumpere un GPS cu ajutorul căruia să se poată deplasa prin oraş. În acest scop, vrea să facă în perioada următoare şi nişte cursuri de orientare.