Constanţa: Droguri ascunse în cutiuţe de bomboane

Traficanţii din jurul liceelor au cele mai ingenioase metode prin care îşi ascund şi plasează marfa. Principalul mod prin care tinerii îşi plasează marfa este vânzarea faţă în faţă, deoarece ei nu cumpără fără să vadă marfa.

Ancheta a pornit de la foarte multe semnale din parte părinţilor care reclamau comportamente bizare ale copiilor. Părinţii reclamau faptul că tinerii fugeau de acasă şi că nu mai reuşeau să comunice cu ei.

„Mai mulţi părinţi ne-au reclamat un comportament ciudat al copiilor. Faptul că aveau anturaje dubioase, datorii la colegi sau la terţe persoane care nu se  justificau, slăbeau foarte mult, că erau distraţi, dormeau foarte mult, nu mai aveau o viaţă socială normală etc“, a declarat şeful Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate (BCCO) Constanţa, comisar Aurelian Pavel.

Pe parcursul anchetelor au fost descoperiţi şi tineri care cumpărau marfă de la magazinele de vise şi le vindeau spunând că sunt droguri ilegale pentru a obţine mai mulţi bani.

Moduri ingenioase de a plasa marfa

Toate informaţiile şi zvonurile primite au fost verificate şi cercetate astfel încât, spre sfârşitul anului 2009, cei de la BCCO au demarat o acţiune în care s-a documentat activitatea acestor tineri.

Principalul mod prin care tinerii îşi plasează marfa este vânzarea faţă în faţă, deoarece ei nu cumpără fără să vadă marfa. În schimb pe parcursul anchetelor, s-au depistat diferite moduri prin care traficanţii vindeau drogurile.

„Am găsit pastile puse în cutii de tic-tac, unii le aveau în cutii de fresh-mint, în pachetul de ţigări, în chiloţi, în tampoane, în ceasuri, în telefonul mobil, în telecomenzile de la televizioare, în toalete, în boscheţi, în parcări, în camerele de hotel. Cel mai ingenios mod prin care tinerii îşi dădeau marfa era la căpăcelul de la apa plată. Dizolvau pastilele într-o sticlă cu apă plată şi dădeau la căpăcel“, a explicat Aurelian Pavel.

Teoria fructului oprit

Tinerii care aduceau drogurile racolau alţi tineri pe care îi aveau cunoscuţi din afaceri interioare, le vindeau droguri şi căpătau încredere în ei, iar apoi îi puneau să vândă şi să-şi oprească marfă sau bani.

Este un sistem în care vechii clienţi devin traficanţi. „Traficanţii găsesc tineri şi copii dornici de aventură, să vadă să experimenteze lucruri care sunt interzise. Cu cât sunt mai interzise aceste lucruri, cu cât sunt mai curioşi“, precizează şeful BCCO constanţa, Aurelian Pavel.

Citiţi mai multe în de astăzi!