Constanţa: „Se prăpădesc sub ochii noştri“ / Citiţi poveştile dramatice ale femeilor bolnave de cancer

Participantele au aruncat baloane roz în aer în semn de susţinere pentru bolnavii de cancer

Zeci de baloane roz s-au ridicat ieri pe cerul Constanţei ca un semnalde alarmă asupra cancerului la sân.Dintr-un grup de suport al bolnavelor de cancer la sân, doar jumătate reuşesc să supravieţuiască.

În parcul de la teatru, oamenii au format un lanţ viu şi au ţinut un moment de reculegere. Apoi au înălţat baloanele către cer, acolo unde se află victimele acestei boli. Poveştile femeilor care au supravieţuit bolii sunt cutremurătoare.

Nu vă izolaţi!

„Nu am fost niciodată singură şi acest lucru, doresc să îl transmit şi celorlalte femei care, din păcate, se izolează din cauza bolii“, spune Luminiţa Lupaşcu, în vârstă de 42 de ani, mamă a doi copii, profesoară de biologie, o supravieţuitoare a cancerului la sân.

„Respir, trăiesc, zâmbesc, mă bucur de fiecare clipă şi vreau să transmit din puterea mea mai departe. Sub ochii noştri, o tânără de doar 22 de ani a murit din cauza cancerului la sân. Nu a fost diagnosticată la timp. Cine poartă această vină: noi înşine, sistemul, viaţa, cine?“, se întreabă retoric supravieţuitoarea.

Diagnosticată greşit

Luminiţa Lupaşcu a aflat că are cancer la sân în urmă cu patru ani. Doar ce născuse şi alăpta, iar medicii i-au pus un diagnostic eronat, legat de endocrinologie. „Am luat tratament hormonal, însă simţeam că nu este numai acest lucru. A trebuit să fac alte investigaţii şi aşa am aflat că am cancer la sân“, povesteşte Luminiţa Lupaşcu.

„Am luptat pentru viaţă, am reuşit, iar la puţin timp după ce m-am vindecat am înfiinţat primul grup de sprijin al femeilor bolnave de cancer. 150 de femei primesc sfaturi de la psiholog, medici, nutriţionist, fac gimnastică medicală“.

O luptă cu urme adânci

„M-am operat la ambii sâni. Am 61 de ani şi am suportat prima operaţie în urmă cu 17 ani, iar ultima, în 2008“, spune Aurelia Enache. „Cele mai cumplite momente sunt cele în care ţi se spune că din această luptă nu mai ieşi femeie. Sunt tăiată, cusută, cu urme de la chimioterapie, dar am reuşit să înving boala pentru că am avut familia şi prietenii aproape. Cancerul la sân declanşează şi o traumă psihică“.

Aurelia Enache povesteşte că multe femei se sperie de drumurile multe care trebuiesc făcute la medici, specialişti, pentru tratamente, consultaţii. „În urmă cu 17 ani operaţia nu m-a costat absolut niciun leu, însă în 2008 am prins alte vremuri“, spune Aurelia Enache. 

Citiţi mai multe în !