Constanţa: INTERVIU „Etapa Farul a fost o experienţă care m-a costat destui bani“

Magnatul Gheorghe Bosînceanu este pe locul doi în Top 300 Capital, pe regiunea Constanţa

Gheorghe Bosînceanu, fostul patron al FC Farul, vorbeşte despre experienţa pe care a trăit-o în cei nouă ani cât a deţinut Clubul de Fotbal Farul Constanţa.

Adevărul de Seară: Cine credeţi că a fost de vină pentru eşecul echipei?
Gheorghe Bosînceanu: Nu s-au obţinut rezultate pentru că, din păcate, în Constanţa, oamenii care au avut posibilităţi şi autorităţile locale nu au reuşit să treacă peste antipatiile personale şi propriul interes. Aşa suntem noi pe pământ: nu ne putem iubi chiar cu toţi.

A fost destul de neaşteptată decizia de a vinde clubul. Ce v-a determinat să renunţaţi?
Dacă nu apăreau investitori care să preia Farul şi să îmi garanteze verbal că sunt capabili să finanţeze clubul cu sume mai importante decâr mi-am permis eu, aş fi continuat. Un alt motiv al plecării este lipsa interesului constănţenilor pentru spectacolul sportiv.

Cum vedeţi problema arbitrajului?
O problemă în ultimii ani în fotbal a reprezentat-o maniera de arbitraj adversă unor echipe şi adversă şi Farului. S-a discutat de nenumărate ori să nu mai fie sponsorizaţi arbitrii, să li se mărească baremele în speranţa că se vor mulţumi cu banii albi. Avem ca şi exemplu toţi arbitrii care au fost reţinuţi, sunt anchetaţi şi nu putem să credem că e vorba despre toţi arbitrii necinstiţi din România. Din punctul meu de vedere, ei sunt doar vârful aisbergului.

Ce gust v-a lăsat implicarea în fotbal?
A fost experienţă care m-a costat destui bani, dar e o experienţă care mi-a adus şi destule satisfacţii: satisfacţia de a-mi vedea fotbaliştii la toate competiţiile la care a fost angrenat clubul jucând bine şi de a obţine rezultate pozitive, satisfacţia de a-mi vedea fotbaliştii tineri crescând în valoare, satisfacţia de a obţine nişte rezultate cum ar fi jucarea unei semifinale de cupă, jucarea unei finale de cupă, clasarea pe locul 5 sau 6 în câteva campionate, satisfacţia de a câştiga campionatul naţional de juniori în 2008 pentru prima dată după 45 de ani, satisfacţia ca alte echipe ale Clubului Farul să se claseze pe locurile 2, 3 sau 4 la nivel naţional, insatisfacţia de a mă bate cu prima echipă de la retrogradare, insatisfacţia de a retrograda în 2009.

De ce nu aţi investit în clubul de rugby, având în vedere că aţi practicat acest sport în tinereţe?
Pentru că în 2001, când eu am preluat clubul, exista o situaţie mai grea la Farul. Începusem să cochetez deja cu fotbalul şi chiar devenisem unul dintre finanţatorii clubului şi în situaţia dezastruoasă, atât financiar, cât şi organizatoric.

Am încercat, la insistenţele unor oameni de sport, să dau o mână de ajutor clubului de fotbal. Am acceptat în speranţa că voi reuşi să consolidez clubul din punct de vedere organizatoric, baza sportivă şi în speranţa că în timp voi reuşi să mobilizez suficienţi oameni de afaceri şi autorităţile locală să putem asigura un buget sănătos, care să ne permită să facem şi pasul spre performanţă. Ceea ce nu am reuşit şi am motivat de ce.

Aflaţi din  dacă omul de afaceri intenţionează să investească în alt sport!