Orăşelul lacustru, teleschiul nautic şi Levantul de la Pontul Euxin au fost abandonate din cauza crizei

Orăşelul lacustru, proiect doar pe hârtie

Şoseaua de coastă, orăşelul lacustru, teleschiul nautic pe lacul Siutghiol, bazarul oriental şi sala polivalentă au rămas doar pe hârtie. De departe, şoseaua de coastă este proiectul care a stârnit cele mai mari controverse.

Şosea de coastă 

De departe, şoseaua de coastă este proiectul care a stârnit cele mai mari controverse. Visul primarului Constanţei Radu Mazăre este departe să devină realitate. Iniţial, proiectul realizării unei şosele de coastă s-a lovit de refuzul fostului ministru al Mediului Sulfina Barbu, pe motiv că legea zonei costiere nu permite să se construiască atât de aproape de apă. Scandalul dintre cei doi s-a finalizat cu un proces, după ce Mazăre a făcut-o „proastă“ pe Sulfina Barbu.
În 2007, soluţia găsită a fost chiar modificarea legii zonei costiere. Fratele primarului, Alexandru Mazăre, şi mai mulţi colegi deputaţi au adus obiecţii şi amendamente actului normativ. Parlamentarii constănţeni au inserat în textul legii „realizarea unei căi rutiere de acces de-a lungul falezei de nord a municipiului Constanţa, între staţiunea Mamaia şi Centrul istoric, după obţinerea prealabilă a avizului Comitetului Naţional al Zonei Costiere“.
Nici cât timp a fost în fruntea Ministerului Mediului Nicolae Nemirschi, omul lui Mazăre, Primăria nu a reuşit obţinerea avizului final pentru demarare lucrării.
Acum, municipalitatea vrea s-o construiască pe bucăţi. La sfârşitul anului trecut, a fost actualizat studiul de fezabilitate pentru construirea primului tronson al şoselei ce va înconjura zona peninsulară, în lungime de 2,6 kilometri.
Calea rutieră porneşte de pe strada Termele Romane, continuă cu Bulevardul Regina Elisabeta – Comandamentul Marinei pe drumul deja existent – Aleea Lebedei – toboganul de pe plaja Modern – Pălăria lui Neagoe, apoi face un «S» şi ajunge la intersecţia străzilor Mihai Eminescu şi Smârdan. Scopul amenajării acestui drum pietonal este asigurarea unui flux auto, dar şi pietonal, prin ocolirea zonei peninsulare.
Proiectul mai prevede realizarea unei piaţete în dreptul blocului unde a avut sediul Camera de Comerţ şi a unui funicular pentru a transporta pe plajă persoanele cu dizabilităţi.

Orăşel lacustru

Orăşelul lacustru este un alt proiect vechi al edilului Mazăre, care însă s-a lovit de zidul format de autorităţile de mediu. Orăşelul lacustru, realizat sub forma unei frunze de arţar, aşa cum a văzut el atunci când a fost în vacanţă în Dubai, ar fi trebuit să concentreze viaţa de noapte a staţiunii Mamaia. Proiectul care se întindea pe 4 hectare cuprindea: restaurante, baruri, terase, trei discoteci şi un miniport de agrement. Investiţia ar fi costat 30 de milioane de euro.
„Acest proiect va fi realizat dacă vom primi avizul de mediu“, aflăm de pe site-ul Primăriei Constanţa.

Teleschi nautic

La pachet cu orăşelul lacustru, era şi teleschiul nautic. Instalaţia de teleschi ar fi acaparat 6 hectare din lacul Siutghiol. Cinci piloni, un cablu în lungime de 750 de metri şi un ponton reprezenta în urmă cu câţiva ani o investiţie de un milion de euro. Dacă proiectul ar fi fost aprobat, o parte din bani ar fi provenit din bugetul local, iar o altă parte din fonduri europene. Şi în prezent, Primăria Constanţa aşteaptă aprobare de la autorităţile centrale.
Proiectul s-a lovit de ecologişti, care au reclamat faptul că prin cele două spaţii de distracţii va fi afectată fauna lacului.
Municipalitatea spera într-un parteneriat public-privat pentru realizarea obiectivului, dar criza financiară a stricat toate planurile de investiţie. În ultima şedinţă de consiliu local s-a modificat proiectul de realizare a instalaţiei de teleschi de pe Siutghiol pentru a se putea atrage fonduri nerambursabile de mediu obţinute de la Uniunea Europeană. Nu ştie când va începe execuţia lucrării.
Nici orăşelul lacustru nu are şanse mai mari de realizare în viitorul apropiat. „Proiectul este foarte costisitor. Nu putem să-l facem singuri. Nu prea sunt persoane interesate să investească. Noi am tot căutat investitori, dar până în prezent nu s-a concretizat nimic“, a afirmat viceprimarul Constanţei, Decebal Făgădău.  
Mai mult decât atât, lacul Siutghiol este arie naturală protejată, fiind înscris pe lista Natura 2000. În perioada de migraţie, lacul găzduieşte mai mult de 20.000 de exemplare de păsări de baltă.
Pe lacul Siutghiol, spuneau reprezentanţii Societăţii Ornitologice Române, întâlnim 31 de specii de păsări protejate. Cu o suprafaţă de 2.023 de hectare, lacul reprezintă un loc important de odihnă  pentru populaţiile de păsări în perioada de cuibărit, pentru speciile migratoare şi pentru cele care iernează la noi.

Pasaj subteran zona istorică

Nu doar Mamaia a visat frumos, ci şi Constanţa. În zona peninsulară, singurul plan urbanistic zonal care s-a pus pe hârtie a murit la scurt timp, din cauza proiectelor ştiinţifico-fantastice emise de specialişti bucureşteni.
Obiectivul declarat al studiului de impact, acela de reabilitare a obiectivelor cu valoare istorică şi culturală din zona veche a oraşului, s-ar fi realizat prin construirea unui … mall subteran, în suprafaţă de 6.000 mp, investiţie strecurată cu dibăcie în planul zonal de urbanism. La acea vreme s-au opus reprezentanţii Muzeului de Istorie şi Arheologie. Planul urbanistic zonal a fost modificat ulterior şi, din mall a rămas un tunel. Şi de această dată, arheologii s-au opus.
Pentru că reprezentanţii urbei n-au putut să transforme zona istorică într-un centru de afaceri, n-au mai fost interesaţi nici de restaurarea obiectelor de patrimoniu.

Levantul de la Pontul Euxin

Un alt proiect exotic al Constanţei este bazarul oriental. Inedita investiţie ar fi trebuit să se construiască în parcarea de la Poarta 1, în colaborare cu un investitor străin. Proiectul prevede o piaţetă la intrarea în bazar şi străduţe cu negustori de la Istanbul sau Damasc, iar pe magine cafenele. Fiecare străduţă avea o destinaţie anume, unde să se comercializeze dulciuri, aur, pielărie, covoare.
Bazarul care nu a mai apucat să fie construit avea o parcare etajată de 200 de locuri, 320 de spaţii comerciale, iar la parter o geamie.
Nici proiectul sălii polivalente nu a avut sorţi de izbândă. Cu toate acestea, site-ul Primăriei Constanţa ne informează că vom avea „cea mai modernă sală polivalentă din România, care va rivaliza cu cele din marile oraşe ale lumii“. Proiectul trebuia să fie finalizat „până cel târziu 1 iunie 2010“.
Sala polivalentă, ce ar fi trebuit construită în complexul sportiv Badea Cârţan, pe amplasamentul actualului stadion de rugby, cuprindea: un teren multifuncţional şi un bazin olimpic, sală de antrenament, un hotel destinat cazării sportivilor şi delegaţiilor oficiale, o parcare subterană şi alte trei parcări la suprafaţă, cabinete medicale, dar şi o piaţetă pietonală. Întregul complex trebuia să aibă peste 76.000 metri pătraţi. Investiţia care se ridica la 70 de milioane euro ar fi trebuit să fie suportată de Guvern în proporţie de 70%. Primăria şi Consiliul Judeţean trebuiau să contribuie cu restul de bani.

Ce zic arhitecţii

Alexandru Bălan, vicepreşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, a spus că, de principiu, orice investiţie este benefică pentru Constanţa, însă trebuie să se stabilească priorităţile. „Pe noi nu ne interesează Mamaia, ne interesează Constanţa. Noi nu avem o piaţă civică a oraşului, unde să se ţină manifestaţii, întâlniri, conferinţe“, a spus Alexandru Bălan. Arhitectul spune că oraşul Constanţa nu are nevoie de bazar oriental „Nu ne trebuie aşa ceva. Noi suntem europeni, nu orientali“, spune el.
Specialiştii spun că şoseaua de coastă nu este suficientă pentru consolidarea malurilor. „Malul va aluneca cu tot cu şoseaua de coastă“, spune arhitectul.
Arhitecţii Constanţei nu au fost niciodată consultaţi cu privire la vreun proiect de-al oraşului, cu excepţia unui plan urbanistic pentru zona istorică.
Filiala Dobrogea a Ordinului Arhitecţilor din România vrea să organizeze în acest an un concurs de proiecte pentru zona peninsulară. „Proiectele nu pot fi date prin încredinţări directe. Oraşul are nevoie de planuri ample de dezvoltare. Nu aşa se fac lucrările de urbanism. Arhitectura este o profesie, nu un mod de a câştiga bani“, spune arhitectul.