Constanţa: Comoara de la subsolul Colegiului Mihai Eminescu

Deşi foarte mulţi nu ştiu, curtea interioară a Colegiului Naţional Mihai Eminescu adăposteşte şi acum fragmente dintr-o bazilică paleo-creştină veche de 1.700 de ani despre care se spune că ar fi fost EpiscopiaTomisului. Descoperirea a fost făcută de fostul director al instituţiei de învăţământ, Romulus Popa Bran.

În aripa veche din curtea liceului există două uşi ferecate în spatele cărora sunt nouă trepte care duc spre o criptă. Aceasta cuprinde trei încăperi, construite pentru a fi morminte ale martirilor. Tavanul este boltit, pereţii laterali sunt pictaţi cu figuri geometrice şi motive florale în chenare mai mici sau mai mari.

Istoricul Virgil Lungu spune că aici au fost descoperite numai fragmente din zidurile de răsărit, iar în partea centrală un culoar cu nouă scări ce conduc către o criptă, aflată la 2,50 metri sub pardoseală. Istoricii spun că această bazilică ar fi fost la sfârşitul secolului IV reşedinţa Episcopiei Tomisului.

Ultima conservare a fost făcută acum 15 ani

Nu este singura bazilică descoperită, în Dobrogea fiind scoase până acum la suprafaţă şapte bazilici. La momentul actual, această criptă decorativă se află în conservare. Ultimele măsuri de conservare a picturilor de pe pereţi au fost luate în anul 1994 de către o echipă venită din Franţa. „Aceasta a fost ultima intervenţie.

Monumentul ar trebui restaurat sau scos la vedere de Ministerul Culturii, însă, în ziua de azi mă îndoiesc că s-ar găsi asemenea resurse financiare“, spune istoricul Virgil Lungu.

Luând în considerare importanţa acestui lăcaş de cult, conducerea instituţiei de învăţământ ar dori să consolideze şi să transforme acest loc într-un fel de complex expoziţional, însă pentru aceasta este nevoie de bani. Din păcate, trecerea timpului şi-a pus amprenta asupra vestigiului.

Din frescele interioare nu a mai rămas mare lucru, iar tencuiala şi picturile de pe pereţi se află şi ele într-o stare avansată de deteriorare, fiind rămase doar urme vagi de culoare şi forme. În acest caz, lipsa fondurilor face ca istoria să rămână... istorie, pentru că fondurile necesare pentru demararea lucrărilor de consolidare şi menţinere a bazilicii întârzie să apară.

Un loc ales de Dumnezeu

Directorul adjunct al liceului, Stelian Marinescu, spune că în primul rând ar trebui decopertată pardoseala şi făcut deasupra un complex expoziţional, mai ales pentru că aici au fost descoperite multe artefacte şi fragmente de ceramică.

„Am încercat să facem foarte multe cu bani puţini. Am apelat la toţi. De la autorităţile locale, până şi la Înalt Prea Sfinţitul Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, însă n-am obţinut nimic. Acest loc este ales de Dumnezeu, pentru că a pus aici o biserică“, a declarat Stelian Marinescu.

Căimăcămie pe vremea turcilor

Lăcaşul de cult are o istorie îndelungată. În timpul stăpânirii turceşti şi-a mai pierdut din importanţă, pe locul ei turcii construind un conac, unde era căimăcămia. Apoi, în 1878, o dată cu instalarea administraţiei româneşti, Remus Opreanu a instalat Prefectura. Tot aici a funcţionat mai târziu primul muzeu de istorie.

În anul 1883, vechiul conac de lemn este incendiat şi sunt mistuite de flăcări vestigiile arheologice, inclusiv bunurile personale ale prefectului. Terenul este în paragină până în 1906, când îl cumpără Primăria pentru a construi noul edificiu în care a funcţionat ani buni Liceul Mircea cel Bătrân.