Centrala nucleară de la Cernavodă rezistă la seisme de până la 8 grade pe scara Richter

După tragedia care a avut loc în Japonia, locuitorii judeţului Constanţa au început să se teamă cu privire la siguranţa pe care o prezintă centrala nuclearelectrică de la Cernavodă în cazul unui seism mai mare.

Reprezentanţii SN Nuclearelectrica SA susţin că alegerea amplasamentului centralei de la Cernavodă a avut la bază studii complexe privind riscul seismic. „În România nu există riscul producerii unui cutremur cu o magnitutidune atât de mare ca a celui produs în Japonia, magnitudinea maximă la noi fiind între 7 şi 7,5 grade pe scara Richter. Centrala nucleară de la Cernavodă a fost proiectată să reziste la cutremure de aproximativ 8 grade pe scara Richter“, spun reprezentanţii Biroului de Presă al SN Nuclearelectrica SA.

În cazul în care are loc un seism, centrala se opreşte în condiţii de securitate nucleară, adică se oprireşte reactorul, se răceşte zona activă şi sunt monitorizaţi parametrii de securitate nucleară.

Pentru oprirea în siguranţă a reactorului şi îndepărtarea căldurii reziduale în situaţii de urgenţă în urma unor evenimente seismice extreme, centrala nucleară de la Cernavodă are prevăzute două grupe de sisteme speciale care opresc reactorul prin căderea liberă a unor bare metalice sau prin injecţia de nitrat de gadoliniu sub acţiunea aerului comprimat (fără a fi necesară o sursă de alimentare electrică.

Comanda acestor sisteme se face din Camera de Comandă Principală, iar dacă aceasta este avariată de efectele unui seism există o a doua Cameră de Comandă calificată seismic.

Alimentarea cu energie electrică a pompelor necesare pentru răcire în ambele cazuri se face dintr-un grup electrogen de 1 Mw cu sursă cu rezervă 100% calificat la grad maxim seismic.

Măsuri suplimentare

Pe lângă sistemele de oprire rapidă, centrala este prevazută cu încă două sisteme speciale de securitate: sistemul de răcire la avarie a zonei active. Rolul acestui sistem este de a asigura răcirea reactorului în cazul în care în circuitul primar de răcire are loc o pierdere a agentului de răcire. Al doilea sistem este cel al anvelopei, compus din anvelopa de protecţie realizată din beton precomprimat, cu o grosime de aproximativ un metru care împiedică scurgerea în atmosferă a produselor radioactive în cazul unei avarii.

„Tehnologia CANDU utilizată la centrala de la Cernavodă are un mare avantaj faţă de celelalte tehnologii deoarece cantitatea de energie potenţială înmagazinată în reactor este cu mult mai mică decât a celorlalte tipuri de reactoare răcite cu apă uşoară şi are mari rezerve de apă de răcire în vasul reactorului (200 de tone apă grea), iar în cheson (care înconjoară vasul reactorului) se află aproximativ 500 de tone de apă, care poate să asigure o răcire confortabilă până la restaurarea răcirii normale în caz că aceasta se pierde“, mai spun reprezentanţii SN Nuclearelectrica SA.  

În cazul acumulării de vapori de apă în clădirea reactorului, pentru reducerea presiunii şi evitarea degradării pereţilor anvelopei, există un sistem de stropire cu apă cu o rezervă de 2.500 metri cubi de apă care acţionează la valori stabilite.

Dacă în urma proceselor de radioliză apare acumulare de hidrogen, sub cupola interioară a clădirii reactorului există un sistem special de ardere a hidrogenului pentru ca în cazul unei descărcări controlate a hidrogenului să nu se producă o aprindere violentă.

„Aceste caracteristici de securitate specifice proiectului CNE Cernavodă conferă suficiente argumente pentru continuarea proiectului Unităţilor 3 şi 4 şi drept urmare continuarea strategiei energetice a României“, susţine conducerea SN Nuclearelectrica SA.