VIDEO Preşedintele CJ Cluj s-a certat două ore cu prefectul pentru Pata Rât, fără rezultat: „Sunteţi un incompetent. Ministrul Mediului, o răţuşcă”

Şedinţa extraordinară a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Cluj. FOTO: Remus Florescu

Şedinţa extraordinară a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Cluj s-a terminat cu o amânare după două ore de dezbateri aprinse. Consiliul Judeţean Cluj a cerut declararea stării de alertă în legătură cu situaţia de la Pata Rât, însă prefectul Clujului, Aurel Cherecheş, a susţinut că documentele trimise de instituţie nu justifică această măsură.

Consiliul Judeţean Cluj a trimis pe 5 octombrie o adresă care se întinde pe două pagini prin care cerea Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă declararea stării de alertă la nivel judeţean pentru rezolvarea problemelor de la Pata Rât: acumularea de levigat şi surparea terenului pe care se află depozitul de deşeuri.

Prefectul Clujului, Aurel Cherecheş, a considerat, la fel ca alţi câţiva membri ai Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă că pe baza celor două pagini trimise de Consiliul Judeţean nu se poate lua o hotărâre de acest gen şi a cerut documente şi studii pe care să se bazeze solicitarea. Preşedintele Consiliului Judeţean, Alin Tişe, a cerut să se ia în considerare pe lângă cererea scrisă şi explicaţiile verbale pe care le-a furnizat membrilor Comitetului la şedinţă. A durat mai bine de două ore ca să fie convins preşedintele Consiliului Judeţean Alin Tişe să vină cu toate documentele şi studiile scrise. 

„Cine se crede această răţuşcă”

Au fost momente în care discuţiile au degenerat, preşedintele CJ Cluj spunând despre prefect că este incompetent. „Eu niciodată n-o să jignesc”, i-a răspuns acesta „Nu e o jignire, pentru că dumneavoastră realmente nu înţelegeţi”, a replicat acesta. Preşedintele Consiliului Judeţean îi explica prefectului că instituţia nu este proprietara terenului pe care ar urma să fie amplasată staţia de epurare a levigatului, în timp ce acesta insista să i se aducă documente privind solicitarea CJ: „Ce documente să vă aduc? Eu nu pot da autorizaţie pe un teren care nu-mi aparţine. Nu pot amplasa o staţie de epurare sau stâlpi de curent pe un teren care nu-mi aparţine”. 

Tişe a fost supărat şi pe Graţiela Gavrilescu, ministrul Mediului, care zilele trecute a făcut o vizită la groapa de gunoi şi a decis să-l demită pe directorii Comisariatului de Mediu Cluj pentru că nu a amendat Coniliul Judeţean pentru problemele de la rampa de deşeuri.  „Cine se crede această răţuşcă vorbitoare”, a răbufnit Tişe. 

Tişe: „Să ni se dea posibilitatea să scurtăm termenele de implementare”

 „Din punctul nostru de vedere lucrurile sunt foarte simple: starea de urgenţă declarată acum o lună e încă în vigoare, doar că de atunci lucrurile s-au agravat. Noi cerem instituirea stării de alertă care ne va permite să putem grăbi procedurile de implementare a unor măsuri privind neutralizarea acumulării de levigat sau stoparea alunecare de teren de la Pata Rât. Problema esenţială este că poluarea pe care o avem de acum o lună s-a păstrat, iar cantitatea de levigat creşte. Plus, alunecarea de teren în zona depozitului de deşeuri– conform expertizelor făcute – poate pune în pericol centura ocolitoare a oraşului. Sunt impedimente tehnice care ne împiedică să intervenit, de exemplu, pentru a epura levigatul care se scurge de la groapa de gunoi ave nevoie să amplasăm o staţie de osmoză, dar noi nu avem teren acolo. O procedură de expropriere durează circa 6 luni, ori noi nu avem acest timp la dispoziţie. Acesta e doar un exemplu, dar sunt multe cauze care ne aduc în imposibilitatea de a ne încadra în planul de măsuri necesar pentru remedierea problemelor de acolo. Ca persoană responsabilă de viaţa clujenilor am cerut să realizeze că situaţia e gravă şi să ne dea posibilitatea să scurtăm termenele de implementare. Nu avem nicio problemă să trimitem completări. În cel mai scurt timp revenim cu solicitarea completată cu documente”, a spus Tişe la finalul dezbaterii

„Concluzia este că ceea ce am propus eu până la urmă a propus domnul Tişe cu alte cuvinte. Eu am propus de la început ca în 5 zile dânsul să vină cu documente semnificative, oficiale, din care să rezulte situaţia pe care se bazează solicitarea şi actele întreprinse până acum. După două ore şi ceva de  discuţii a fost şi domnul Tişe de acord cu ele. Noi nu suntem aici să ne împotrivim, ci să analizăm pe baze reale, concrete situaţia, acum eu îl pot crede pe cuvânt pe domnul Tişe , doar că ceea ce spune dânsul din ceea ce ne-a trimis nu se susţine prin documente. S-a decis amânarea până când vine Consiliul Judeţean cu completările semnificative”, a precizat prefectul.

Explicaţiile Consiliului Judeţean

Consiliul Judeţean a trimis un comunicat în care reia motivele pentru care s-a cerut starea de alertă la Pata Rât:

„Problema actuală nu e doar a Consiliului Judeţean ci a judeţului, e o responsabilitate comună ce necesită implicarea tuturor instituţiilor cu atribuţii în domeniu. Instituirea stării de alertă ar permite acest lucru şi ne-ar ajuta pentru că ne-ar permite să luăm măsuri urgente şi concertate care să preîntâmpine noi alunecări şi să elimine poluarea, implementând ceea ce deja  s-a decis” a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, domnul Alin Tişe.

Astfel, studiile geo dispuse de Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă au evidenţiat faptul că printre cauzele declanşatoare ale alunecărilor de deşeuri de la rampa veche s-au numărat inclusiv ploile, apa infiltrată în decursul celor peste 70 de ani de la înfiinţarea acesteia precum şi cantităţile semnificative de apă folosite la intervenţiile de urgenţă ale I.S.U pentru stingerea incendiilor spontane izbucnite la Pata Rât. În acest context, al creşterii rapide a cantităţii de apă acumulată, există riscul real al declanşării de alunecări necontrolabile de deşeuri, care pot afecta inclusiv centura de ocolire sud-est a municipiului Cluj-Napoca (Vâlcele-Apahida).

Astfel, motivele solicitării de declarare a stării de alertă se referă, în principal, la faptul că în acest fel s-ar permite urgentarea şi simplificarea multor proceduri, extrem de greoaie în mod obişnuit şi aproape imposibil de îndeplinit în termenele stabilite. Ea ar permite, astfel, obţinerea avizelor şi a autorizaţiilor necesare într-un timp mult mai scurt, fără a se mai aştepta 30 de zile sau chiar mai mult, cum este cazul avizelor şi aprobărilor pentru amplasarea staţiei de epurare şi alimentarea cu energie electrică a acesteia. Mai mult decât atât, în contextul în care Consiliul Judeţean nu deţine teren în zonă, în prezent nici măcar staţia de epurare menită să proceseze levigatul nu poate fi amplasată întrucât terenurile învecinate sunt private.

În acelaşi timp, instituirea stării de alertă ar permite ca o parte a deşeurilor să fie mutate pe terenurile învecinate, pentru a reduce astfel presiunea care apasă acum asupra vechii rampe şi care creşte considerabil riscul producerii unor noi alunecări de deşeuri. Or, în contextul actual în care terenurile învecinate sunt private iar proprietarii acestora nu sunt nici măcar cunoscuţi, o asemenea opţiune nu este posibilă, cu consecinţele negative ce decurg de aici. În acelaşi timp, starea de alertă ar permite întreprinderea în regim de urgenţă a tuturor măsurilor necesare, inclusiv a celor referitoare la realizarea unor canale colectoare de drenaj, bazine de colectare, ziduri de sprijin etc.

Reamintim în acest context faptul că forul administrativ judeţean a solicitat public, pentru a treia oară într-un interval de aproximativ două luni, declararea stării de alertă cu privire la situaţia existentă la groapa de gunoi neconformă de la Pata Rât. 

Citeşte şi 

FOTO VIDEO Incendiu la groapa de gunoi a Clujului. Focul a fost stins după 23 de ore