Tentative de atentat terorist dejucate de SRI în ultimii 25 de ani. Cazul celulei Al-Qaeda descoperite la Iaşi în 2003

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Operaţiune antitero, exerciţiu la Bucureşti. FOTO: Mihaela Cojocariu
Operaţiune antitero, exerciţiu la Bucureşti. FOTO: Mihaela Cojocariu

Serviciul Român Informaţii (SRI) susţine, în monografia apărută în 2015, că motivul pentru care nu s-au produs mai multe atentate teroriste pe teritoriul ţării este “profesionalismului ofiţerilor de informaţii”. Cazul celor 15 pakistanezi, celula Al-Quaeda din Iaşi, jurnaliştii răpiţi în Irak sunt câteva exemple de succes descrise în sursa citată.

În monografia SRI publicată în 2015 se arată că cele patru decenii de existenţă a profilului de activitate antiterorist în România “au fost marcate de o cazuistică bogată”, iar “dedicarea, munca susţinută şi profesionalismul ofiţerilor de informaţii şi ale luptătorilor Brigăzii Antiteroriste au împiedicat producerea mai multor atentate teroriste pe teritoriul naţional, existând intenţii de comitere a unor astfel de atacuri”.

În monografie sunt prezentate circa 15 operaţiuni de succes ale SRI împotriva terorismului care şi-a avut originile în Orientul Mijlociu, arătându-se că sunt doar “unele dintre numeroasele cazuri rezolvate”. 

Prima structură antiteroristă din România, ARTA, a fost înfiinţată după răpirea şi uciderea sportivilor israelieni de către un comando al organizaţiei teroriste palestiniene “Septembrie negru”, se arată în Monografia SRI.

Structura avea ca misiuni prevenirea acţiunilor cu character terorist: diversionist, intervenţia în cazul unui atac terorist, asigurarea pazei unor ambasade, cercetarea pirotehnică şi asigurarea protecţiei unor demnitari români şi străini. În 1990, structura s-a tranformat în Brigada Antiteroristă, care activa în cadrul SRI. Atentatele din 11 septembrie 2011 au determinat schimbări importante: şi-a început activitatea Sistemul Naţional de Prevenire şi Combatere a Terorismului, mecanism interinstituţional coordonat de SRI, au fost adoptate strategia naţională în domeniu, şi legile care incriminează faptele de terorism. 

Cazul celor 15 pakistanezi 


Una dintre primele acţiuni de succes ale SRI împotriva grupărilor teroriste din lumea musulmană a avut loc în martie 2002 când “Serviciul Român de Informaţii a acordat ajutor parchetului din Gela (Italia), ceea ce a condus la arestarea a 15 pakistanezi suspecţi că aveau legături cu organizaţia teroristă Al-Quaeda”.

Alte informaţii nu sunt devoalate în monografia SRI, dar presa naţională a relatat reuşita serviciului. “Unul dintre cele mai sensibile dosare de antiterorism indica faptul ca reteaua lui Osama bin Laden incearcă vigilenţa serviciilor secrete romaneşti. O grupare pakistaneză cu ramificaţii solide în familia regală din Arabia Saudită a pătruns în România. Indivizi suspecţi, sosiţi în ţara noastră ca turişti, au coborât la metrou în Bucureşti cu rucsacuri în spate. Ofiţerii antiterorişti i-au filat nonstop cu degetul pe trăgaci”, scria Jurnalul Naţional. 

Celula Al-Quaeda din Iaşi


În anul 2003, a fost identificată la Iaşi o celula de inspiraţie Al-Qaeda, formata din studenţi din Arabia Saudita, Sudan, Oman şi Pakistan. “Grupul islamist avea ca structură de organizare modelul Al-Qaeda, urmărind ca, prin promovarea ideologiei acesteia, să asigure suportul logistic unor reţele teroriste externe, în cazul în care s-ar fi decis comiterea unor atentate teroriste pe teritoriul României (...).

În scopul de a preveni consolidarea operaţională a grupului, SRI a contribuit la măsurile derulate de autorităţile competente pentru reţinerea şi audierea membrilor grupului radical-islamic, la percheziţionarea reşedinţelor acestora (unde s-au descoperit, printre altele însemne de localizare pentru Gara de Nord, staţii de metrou, Aeroportul Otopeni-Bucureşti şi pentru Gara şi Aeroportul din Iaşi”, arată sursa citată. În 2005, membrii grupului au fost îndepărtaţi de pe teritoriul ţării. 

Cazul jurnaliştilor răpiţi în Irak 


În anul 2005, Brigada Antiteroristă a SRI a participat la misiunea de eliberare a celor trei jurnalişti români răpiţi în Irak, alaturi de SIE (serviciul-coodonator) şi Direcţia Generală de Informaţii a Apărării. Autorităţilor române li s-a solicitat retragerea militarilor disponibilizaţi în Irak, în caz contrar jurnaliştii urmând să fie decapitaţi. Potrivit monografiei, SRI a obţinut şi valorificat 2.000 de informaţii, care au stat la baza întocmirii a 250 de evenimente de informare, cuprinzând date din surse secrete.

Un rol important în acţiune i-ar fi revenit, conform sursei citate, actualului prim-adjunct al directorului SRI, Florian Coldea, care activa în cadrul unităţii responsabile de prevenirea şi combaterea terorismului. SRI răspunde la criticile din presă legate de activitatea în acest caz arătând că “prin eforturi immense şi o extraordinară cooperare internă şi externă câteva instituţii ale statului român au reuşit să salveze trei cetăţeni din priza mortală a terorismului”. Cum au făcut acest lucru rămâne un mister, monografia SRI arătând că, “din motive de siguranţă, se păstrează încă discreţia”. 

Fost consul irakian expulzat din ţară 


În anul 2006, a fost expulzat în Irak fostul şef al staţiei de spionaj irakiene din Bucureşti, aflat în România sub acoperire diplomatică. “Acesta primise instrucţiuni, din partea fostului regim Saddam, ca în cazul atacării Irakului de către forţele occidentale să organizeze atentate asupra unor obiective occidentale şi israeliene din Bucureşti", se mai arată în monografie. 

Prozelitism islamic radical


În aprilie 2011, DIICOT a descins la 20 de adrese din Capitală şi din judeţele Constanţa, Gorj, Mehedinţi şi Cluj, ca urmare a informaţiilor furnizate de SRI. “Unii cetăţeni români şi străini care locuiau în locaţiile percheziţionate derulau activităţi cu potenţial de radicalizare şi prozelitism islamic radical de natură a aduce atingere securităţii naţionale”, arată sursa citată. Au fost percheziţionate şi sedii ale unor ONG-uri islamice din România şi au fost ridicate cărţi, fotografii, înscrisuri, medii de stocare, aparatură electronică. 
 

La 14 decembrie 2012, Khzr Karim Friad a fost arestat preventiv pentru tentativă de atac cu armă albă (cuţit) asupra unui membru al misiunii diplomatice britanice la Bucureşti. Anterior, acesta efectuase studii de obiectiv asupra unor ţinte americane şi britanice din ţară. Acesta şi-a motivat gestul declarând că răzbună consecintele negative generate de intrvenţia militară occidentală în Irak. Acesta a fost condamnat la 4 ani de închisoare în 2014. 

Citeşte şi:

Atentate la Bruxelles. Clujeancă din capitala Belgiei: „Viaţa merge înainte. Nu poţi să te gândeşti în fiecare secundă că va exploda bomba”

Atentate la Bruxelles. Româncă martoră la explozii: „Scenele cu supravieţuitorii răniţi, unii fără membre, nu vor fi uşor de uitat“

Teroriştii din Bruxelles lovesc în simbolurile noastre – inclusiv în Batman, Superman sau Tintin. Geopolitică aplicată, ep. 07

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite