Strategia Clujului pentru un Bac de nota 10. Ce au făcut şefii locali din învăţământ pentru o promovabilitate de 83,32%
0Procentul de promovabilitate la Bacalaureat al elevilor din judeţul Cluj a crescut constant din 2013 (70,99%) şi până în 2016, când Clujul s-a clasat pe locul I pe ţară (83,32%). Rezultatele au în spate un plan pe termen lung al Inspectoratului Şcolar, care include inspecţii, ore suplimentare obligatorii, o relaţie strânsă cu părinţii şi neimplicarea politică în conducerile şcolilor.
Elevii din judeţul Cluj au avut cea mai mare rată de promovabilitate din ţară la Bacalaureatul 2016 - 83,32% - în condiţiile în care media naţională, înainte de contestaţii, este de 66,7%. De asemenea, pe lângă cei doi doi candidaţi cu media 10, Radu Cristian Andreescu (Liceul „Onisifor Ghibu“) şi Radu Oltean (Liceul „Gheorghe Bariţiu“), aproape 1.000 de elevi au avut media cuprinsă între 9 şi 9,99, iar peste 2.000 de candidaţi au obţinut între 8 şi 9,99, dintr-un total de circa 4.000 de înscrişi.
„Câştigul foarte mare nu este neapărat procentul foarte bun la promovabilitate, ci alte trei aspecte: avem 1.000 de copii cu media între 9 şi 9,99; au fost 19 unităţi de învăţământ, dintre cele 65 private sau de stat, cu 100% procent de promovabilitate şi am avut doar 5 unităţi de învăţământ care au avut sub 40% promovabilitate. Nicio unitate n-a avut promovabilitate zero“, a declarat, pentru „Adevărul“, Valentin Cuibus (foto jos), inspectorul şcolar general. De asemenea, Clujul a fost singurul judeţ din ţară cu un procent de promovabilitate de peste 80%.
1. Strategia controalelor în „punctele slabe“
Conform datelor Inspectoratului Şcolar Cluj, în ultimii 4 ani creşterea procentului de promovabilitate a fost constantă: 2013 – 70,99; 2014 – 73,91; 2015 – 82,18; 2016 – 83,32%. Şef al inspectoratului din Cluj din 2012, Valentin Cuibus susţine că rezultatele nu sunt întâmplătoare. Numai în 2016, oficiali ai instituţiei au făcut 400 de controale în liceele cu rezultate slabe la Bacalaureat. „Inspecţiile s-au făcut la discipline de Bacalaureat şi au fost decise la nivel local, n-a fost o măsură solicitată de minister. Au existat probleme în acele unităţi pentru că nimeni nu i-a controlat, ani de zile, nimeni nu i-a întrebat dacă fac ceea ce trebuie“, explică Valentin Cuibus.
2. „Duplexuri“ de studiu licee bune-licee slabe
Tot pentru a ridica nivelul de promovabilitate al şcolilor mai slabe s-a decis realizarea unor şedinţe comune cu profesorii de la liceele bune. „Am cuplat un liceu bun cu unul slab şi profesorii au făcut împreună şedinţe privind procedura de pregătire pentru disciplinele de Bac. Astfel, la română, la matematică, la istorie etc., profesorii au realizat un schimb de experienţă în ceea ce priveşte modul de pregătire al copiilor. Această colaborarea a dat rezultate bune, iar profesorii au fost foarte deschişi. Mai puţin deschişi au fost cu inspecţiile la început, dar lucrurile s-au aşezat, încet-încet, pentru că au realizat că se fac lucruri în favoarea elevilor“, adaugă inspectorul general
3. Importanţa familiei
Cuibus crede că foarte importantă este familia: “Nu mă refer la meditaţii private, care prea puţin au contat, ci la faptul că a scăzut numărul de absenţe şi asta datorită relaţiei părinte-şcoală; dacă sesizezi părinţii legat de ce se înâmplă cu elevii, atât din punctul de vedere al absenţelor, cât şi al notelor, ei iau măsuri; avem cataloage online care au dat rezultate bune, cu ajutorul lor părintele vede în timp util când lipeşte copilul de la şcoală, dar şi ce note are”. Cataloagele online sunt benefice în special pentru părinţii foarte ocupaţi şi au fost acceptate de 40 de unităţi de învăţâmânt dintr-un total de 65.
“Costul catalogului online este, după părerea mea, nesemnificativ 60 de lei pe an nu e o sumă. Cred că din alte raţiuni nu au acceptat toţi părinţii introducerea lor”, crede inspectorul. De asemenea, comunicarea între şcoală şi părinţi s-a făcut după simulările de Bac, când s-a făcut o evaluare şi s-a comunicat fiecărui părinte unde sunt probleme, crede inspectorul şef-adjunct, Mariana Pop.
Catalogul online i-a ajutat foarte mult pe părinţi
4. Meditaţii gratuite
Valentin Cuibus crede că meditaţiile luate în privat de elevi nu au influenţat foarte mult rezultatele. “Sunt sigur că elevii au luat meditaţii şi în judeţele cu rezultate mai slabe. Inspectoratul a obligat toate şcolile ce au avut anii trecuţi promovabilitate sub 30 – 40% să facă pregătire suplimentară, adică ore în plus, gratuite. Sigur s-au făcut astfel de pregătiri şi la şcolile bune, iar profesorii au acceptat fără probleme, deşi nu au fost remuneraţi pentru aceste ore”, spune inspectorul. El arată că avantajul profesorilor al căror elevi au rezultate bune constă în gradaţii de merit, care reprezintă o suplimentare cu 25% a salariului pe timp de 5 ani de zile.
“Este singurul avantaj, în rest nu există nicio diferenţă între salarizarea profesorilor din Cluj, care au obţinut cel mai bun rezultat din ţară, şi a celor din Ilfov de exemplu (care au obţinut 34,15%-nr). Din păcate, salariu de merit şi premiul de 2 % au fost scoase din legea salarizării cadrelor didactice, era singura modalitate de plată a performanţei”, arată Cuibus. El susţine că un profesor debutant câştigă în mână 1.000-1.200 de lei şi poate ajunge 2000-2.600 când se apropie de pensie.
5. Fără politică în şcoli
Şeful Inspectoratului crede că un rol important l-a avut şi stabilitatea conducerii unităţilor de învăţământ. “E nevoie de stabilitate şi de constanţă. La cele 260 de unităţi de învăţământ din judeţ (licee, grădiniţe şi şcoli primare-nr) în ultimii 4 ani s-au modificat cam 15-20% din conducerile şcolilor, schimbări care au fost datorate în special ieşirii la pensie. La Cluj pot spune că politicul nu se implică în conducerea şcolilor, directorii nu sunt puşi sau schimbaţi prin intervenţii politice. Managementul şcolilor e foarte important pentru că el gestionează relaţia cu administraţia publică şi cu părinţii, iar rezultatele bune se explică şi datorită colaborăririi excelente între şcoală, familie şi administraţiile locale”, spune Cuibus, care este şi consilier judeţean din partea PSD. Stabilitate a existat şi la nivelul Inspectoratului Şcolar, “inspectorii răspund de şcoli pe care le cunosc şi ştiu ce au de făcut pentru ca lucrurile să meargă bine”, continuă el. Cuibus spune că programul va continua şi anul viitor.
“Pentru un rezultat bun la Bac nu există o reţetă a succesului, Bacul trebuie să fie o trecere în revistă a ceea ce am învăţat în liceu. Cea mai importantă e perseverenţa în actul învăţării, nimic mai mult”, a spus Radu Andreescu, absolvent al Liceului Onisifor Ghibu.
Radu Andreescu, elev cu media 10 la Bac.
Ce spune un elev de 10
Radu Cristian Andreescu, absolvent al Liceului “Onisifor Ghibu” şi unul dintre cei doi clujeni cu media 10 la Bac a crede că “pentru un rezultat bun la Bac nu există o reţetă a succesului, Bacul trebuie să fie o trecere în revistă a ceea ce am învăţat în liceu. Cea mai importantă e perseverenţa în actul învăţării, nimic mai mult”. El crede că meditaţiile nu sunt o necesitate „pentru nimeni atâta timp când Bacul nu e un obstacol, ci un punct de placare în viaţă”. Radu consideră că media 10 la Bacalaureat este o performanţă extraordinară. “E un rezultate realizabil atâta timp cât te dăruieşti”. Absolventul vrea să continue la Facultatea de Filosofie din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, la care a intrat înainte de Bacalaureat, întrucât a luat nota 10 la Olimpiada Naţională de Filosofie.
„Ştiam dinaintea examenului că e dezirabil să iau o notă bună pentru că diploma de Bacalaureat e de o oarecare reprezentativitate pentru mine ca pesoană. Dar dacă vorbim despre o cheie a succesului probabil m-au ajutat exerciţiul olimpiaelor şi al lecturii, cama atât”, explică el. El şi-a ales facultatea de filosofie gândindu-se la ceea ce vrea să facă după absolvirea acesteia. “Mai degrabă am ştiut întotdeauna ce vreau să fac după facultate, şi am ales facultatea în consecinţă. Vreau să devin regizor şi cred că facultatea aleasă mă va ajuta în acest sens”, spune Radu. Regizorul lui preferat este Michael Hanneke, iar dintre cei români îi place Cristi Puiu.
“Ascultaţi-vă copiii”
Cristina Grigore, director executiv al filialei clujene a Fundaţiei „Părinţi din România” crede că “familia a avut un rol important în sensul în care părinţii au renunţat la presiunea pusă pe elevi de a fi primii în clasă şi de a urma o facultate aleasă de altcineva. Cred că elevii au fost lăsaţi să aleagă singuri, şi au conştientizat importanţa Bacalaureatului. Meritul a fost în principal al elevilor, care s-au mobilizat”. Mesajul pe care vrea Grigore să-l transmită este către părinţi: “Acultaţi-vă copiii. Nu le impuneţi ce să facă. Rolul nostru ca părinţi este să îi ajutăm să devină oameni împliniţi. Dacă 25% dintre cei 4.000 de elevi care au dat Bacul anul acesta au ales să continue cu ceea ce le place este bine”.
Zamfir Marinela Violeta, directoarea liceului ”Nicolae Bălcescu”, unde promovabilitatea a fost de 100% crede că “se învaţă la liceele teoretice pentru că e miza mare, toţi vor să meargă mai departe la facultate. Iar la liceele tehnologice, profesorii muncesc foarte mult cu elevii. Cred că în general profesorii au avut cel mai mare rol, mulţi dintre ei fac ore de pregătire după orele de curs, s-au făcut mai multe simulări”.
Citeşte şi:
Rezultate Bacalaureat 2016. Topul judeţelor cu cea mai bună rată de promovare la Bac
Se încarcă comentariile...
