Securitate sau obezitate? Activişti clujeni cer acces liber în curţile şcolilor în lipsa spaţiilor verzi şi a locurilor de joacă
0Patru ONG-uri din Cluj-Napoca au transmis, în prima zi a anului şcolar, o solicitare Primăriei în care cer deschiderea curţilor şcolilor pentru mişcare şi socializare după-amiaza, în weekend şi în vacanţă. Semnatarii susţin că îngrijorările privind securitatea elevilor nu sunt suficiente pentru a justifica restricţionarea accesului.
“În condiţiile în care municipalitatea nu a amenajat destule locuri de joacă în cartiere în raport cu cererea şi nevoia, iar în unele spaţii acest lucru nici nu este posibil din cauza densităţii urbane, deschiderea curţilor şcolilor este imperativă pentru sănătatea clujenilor, în special a copiilor”, se arată în petiţie. Semnatarii susţin că există în o hotărâre a Consiliului Local care acordă dreptul elevilor de a folosi curţile şcolilor după programul şcolar, dar aceasta nu a fost aplicată. “Mai mult, propunem Primăriei ca accesul să fie lărgit pentru părinţi şi rezidenţi pentru ca aceste zone să devină spaţii publice vibrante pentru viaţa comunitară a cartierelor clujene. Prin deschiderea de facto a curţilor şcolilor mii de clujeni vor beneficia de şansa de a se relaxa şi a se juca după programul de şcoală ori lucru, aşa cum prevede şi strategia oraşului”, se mai arată în petiţie. Pe lângă cele patru grupuri civice, Umbrela Anti-Corupţie Cluj, Societate Organizată Sustenabil (SOS), Asociaţia pentru Protecţia Urbanistică a Clujului (APUC) şi Centrul pentru Mediu Construit (CMC), iniţiativa e sprijinită de Uniunea Salvaţi România (USR) – Cluj.
Ce spun directorii
Marinela Zamfir, directoarea Liceului “Nicolae Bălcescu” din centrul oraşului, susţine că în cadrul şcolii se desfăşoară activităţi şi după-masa, fie că vorbim despre meditaţiile date de profesori, fie despre cluburi de sport sau şah. “În vacanţă am lăsat liber, au venit copii să se joace, au fost antrenemanente de fobal, fetele au avut antremanente la majorte. Au venit şi copiii care nu sunt elevi aici, dar au fost legitimaţi la poartă. E vorba de asogurarea securităţii copiilor şi de aceea un pic este restricţionat accesul”, a spus directoarea.
“Temerile privind securitatea elevilor şi a bunurilor şcolii, deşi relevante, nu cântăresc îndeajuns de mult încât să conducă la închiderea curţilor, mai ales în condiţiile creşterii bolilor în spaţiul românesc derivate dintr-un stil de viaţă sedentar şi nesănătos. Potrivit studiilor de specialitate, 50% dintre români au probleme cu greutatea (21% obezitate, 31% supragreutate) şi suntem pe locul II Europa la diabet (cu 11,6% dintre cetăţeni, aproape 20% prediabet)"
Scrisoarea celor patru grupuri civice
Securitate sau obezitate
“Temerile privind securitatea elevilor şi a bunurilor şcolii, deşi relevante, nu cântăresc îndeajuns de mult încât să conducă la închiderea curţilor, mai ales în condiţiile creşterii bolilor în spaţiul românesc derivate dintr-un stil de viaţă sedentar şi nesănătos. Potrivit studiilor de specialitate, 50% dintre români au probleme cu greutatea (21% obezitate, 31% supragreutate) şi suntem pe locul II Europa la diabet (cu 11,6% dintre cetăţeni, aproape 20% prediabet). Rezultatele în scădere la Olimpiade în ultimele decenii arată că performanţa nu e susţinută de mişcare de masă. Suntem încrezători că în urma unor consultări se pot găsi cele mai bune formule pentru deschiderea curţilor pentru mişcare, aşa cum se întâmpla, de altfel, în deceniile trecute”, se mai arată în comunicat.
Curţile şcolii ar putea fi servi ca loc de joacă în lipsa parcurilor.
Ce spun activiştii
„Merg adesea cu băieţelul meu în curtea Liceului Teoretic Onisifor Ghibu. Cel mic se bucură de spaţiul larg, aleargă mai mult decât în parcurile şi locurile de joacă din zonă, unde preferă activităţi mai statice, de exemplu să se dea în leagăn sau pe tobogan. Mi-ar plăcea să ştiu că şi alţi copii, din alte cartiere, mai putin generoase cu spaţiile publice, au acestă posibilitate. Şi nu numai copiii, dar şi adulţii de toate vârstele.” Loredana Peca, Umbrela Anticorupţie Cluj
„Nu îngrădiţi educaţia! Şcoala a fost şi este fundaţia pe care zidim de atâta timp educaţia, civilizaţia şi cultura umană. Trăim din păcate, într-o lume în care deşi accesul la informaţie e tot mai accesibil, statistica ne arată cifrele dureroase şi îngrijorătoare ale analfabetismului. Dacă putem face ceva ca să combatem această situaţie, atunci să o facem. Să aducem oamenii mai aproape de şcoală atât fizic, cât şi sufleteste. Şi cum facem asta? Făcând din şcolile noastre spaţii bune, calde, primitoare, interesante, captivante la care tinerii să aspire, să tânjească, să dorească să fie acolo. Să facem din şcoli şi din curţile lor locuri sigure, supravegheate şi, mai ales, primitoare. Să urmăm exemplul genial al Finlandei care nu are garduri în jurul nici unei şcoli iar asta transformă şcolile şi curţile lor în locuri în care lumea se adună cu drag şi cu interes. Iar dacă dărâmăm ziduri şi garduri, dacă facem din şcoală locul în care toată lumea îşi doreste să fie, atunci putem spera cu încredere şi mai ales cu şanse la un viitor mai bun, mai deschis, mai educat, mai tolerant, un viitor pe care îl putem avea dar cumva tot noi cu regulile noastre îi stăm în cale” – Bogdan Bob Rădulescu, USR Cluj
„Lipsa spaţiilor de joacă şi recreere este resimţită din ce în ce mai acut în toate cartierele Clujului, datorită urbanismului la întâmplare practicat de administraţia locala. Deschiderea curţilor şcolilor ar contribui la diminuarea acestui neajuns fără să implice costuri. Cred că ar avea şi menirea de a scoate copiii, dar de ce nu, şi părinţii din faţa calculatoarelor sau televizoarelor facilitând accesul liber la mişcare şi încurajând un stil de viaţă sănătos” –
Levente Elek, preşedinte APUC
Spaţiile verzi, o problema în România
Clujul duce lipsă de spaţii verzi
Clujul duce lipsă, mai ales la nivel de cartier, de spaţii publice, iar deschiderea curţilor ar tripla cantitatea de locuri de joacă în oraş. „Lipsa spaţiilor de joacă şi recreere este resimţită din ce în ce mai acut în toate cartierele Clujului, datorită urbanismului la întâmplare practicat de administraţia locala. Deschiderea curţilor şcolilor ar contribui la diminuarea acestui neajuns fără să implice costuri. Cred că ar avea şi menirea de a scoate copiii, dar de ce nu, şi părinţii din faţa calculatoarelor sau televizoarelor facilitând accesul liber la mişcare şi încurajând un stil de viaţă sănătos” – Levente Elek, preşedinte APUC
„Nevoia de spaţii de recreere şi mai ales de spaţii verzi e demonstrată de Parcul Central, care atrage ca un magnet atât copiii cât şi adulţii care vin din tot oraşul pentru a se bucura de o oază de verdeaţă. Parcul Central a reuşit să coaguleze în jurul său nu doar oameni, ci şi mişcări, idei şi evenimente. Clujul duce lipsă de spaţii publice de joacă şi relaxare, mai ales la nivel de cartiere, iar deschiderea curţilor şcolilor ar rezolva temporar această problemă” - Ovidiu Nistor, membru Asociaţia pentru Protecţia Urbanistică a Clujului, membru al Grupului de iniţiativă „Uniunea Salvaţi România” filiala Cluj.
Exemplu pozitiv
Semnataţii petiţiei oferă un exemplu: Şcoala Gimnazială Christiana din Mănăştur care permite accesul copiilor şi rezidenţilor, motiv pentru care uneori zeci, alteori sute de persoane, indiferent de vârstă, se bucură zilnic de acest spaţiu în toate anotimpurile.
„Trecând dincolo de nevoia acută a oraşului de terenuri de joacă şi de sport, aş sublinia că în prezent ţări ca Franţa, Olanda sau Anglia folosesc curtile instituţiilor şi în special ale şcolilor ca elemente de regenerare urbană. Nu vorbim doar de locuri pentru făcut mişcare, vorbim de locuri în care oamenii interacţionează unii cu alţii într-un fel anume pe care nu îl întâlnim pe stradă. Datorită vizitatorilor, curţile şcolilor acumulează capital social, devin locuri vibrante, pline de viaţă şi contribuie pozitiv la dezvoltarea comunităţilor din zonele respective. E o tactica folosită în unele cazuri chiar şi pentru a combate criminalitatea. Un alt lucru foarte important e ca prin deschiderea curţilor câstigă şi şcolile care se poziţionează astfel ca actori importanţi în comunitate” – arh. Mihai Racu, preşedinte CMC
Citeşte şi
Cât de pregătite sunt şcolile din judeţul Cluj să-şi primească elevii
Se încarcă comentariile...
