Secretul nociv al centralelor termice: „E ca şi cum am pune oamenii să respire zi şi noapte la ţevile de eşapament“
0
Academicianul Gheorghe Benga, medicul şi chimistul care a descoperit prima proteină canal pentru apă (aquaporina 1), înaintea cercetătorului american premiat cu Nobel, atrage atenţia asupra pericolului centralelor termice „de apartament”. După 15 ani de studii efectuate împreună cu alţi specialişti, rezultatele publicate în ţară sunt completate cu date noi, spre a fi publicate într-o prestigioasă revistă ştiinţifică internaţională.
„Evacuarea gazelor arse de la microcentralele termice prin pereţii exteriori ai blocului este egal cu a pune oamenii sa respire zi şi noapte la ţevile de eşapament ale maşinilor”, a susţinut profesorul Douglas Fowler (un reputat expert american în probleme privind recunoaşterea, evaluarea şi controlul factorilor de risc cauzaţi de poluarea mediului ambiental şi profesional, care a activat şi ca profesor asociat la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca), la un simpozion internaţional organizat împreună cu academicianul Gheorghe Benga (clujeanul cunoscut pentru descoperirea primei proteine canal pentru apă în membrana globulelor roşii înaintea cercetătorului american Peter Agre, Laureat Nobel pentru chimie, 2003).
După 15 ani de studii privind efectele nocive pe care gazele arse de la centralele individuale pe gaze naturale le au asupra sănătăţii, academicianul clujean, care a coordonat echipe de cercetători din Cluj-Napoca şi Arad, a ajuns la concluzii îngrijorătoare care demonstrează cu elemente concrete afirmaţiile făcute de Fowler.
„Evacuarea gazelor arse de la microcentralele termice prin pereţii exteriori ai blocului este egal cu a pune oamenii sa respire zi şi noapte la ţevile de eşapament ale maşinilor”,
Douglas Fowler, expert de mediu
Gazele emanate de centrale, similare cu cele provenit de la motoare
Orice combustibil produce prin ardere şi particule, iar din arderea gazului natural, folosit la centralele termice individuale, rezultă particule ultrafine, asemănătoare cu cele din gazul de eşapament de la motoare diesel.
„În gazele emanate de centralele termice individuale există zeci de poluanţi, inclusiv compuşi de azot, de sulf, metale grele, radicali liberi. Pe lângă aceşti poluanţi (unii mutageni şi genotoxici) am evidenţiat şi particule ultrafine de funingine, care sunt cancerigene. Încă din secolul al XVIII-lea s-a indentificat funinginea ca agent cancerigen. Funinginea este pe primul loc în listele de agenţi cancerigeni în toate ţările.”, susţine Benga.
Acţiunea combinată a poluanţilor rezultaţi din arderea gazului natural în centralele termice poate provoca numeroase efecte adverse: „iritaţia ochilor, a faringelui, a sinusurilor şi căilor respiratorii; bronşite şi alte boli respiratorii, alergii şi astm; creşte susceptibilitatea celor expuşi, mai ales a copiilor şi a vârsnicilor la gripă şi alte viroze; s-au produs însă şi decese prin intoxicaţii acute cu monoxid de carbon, chiar ale unor întregi familii. Există studii multicentrice (coordonate de specialişti în sănătate publică de la universităţi americane precum Harvard, Albany, de la Institutul Naţional de Mediu şi Sănătate din SUA, şi din alte ţări) privind efectele nanoparticulelor produse prin combustie care demonstrează că morbiditatea prin boli respiratorii, cardiopulmonare, îmbolnăvirile copiilor, absenteismul la şcoli se corelează cu concentraţia particulelor în mediu. Expunerea cronică produce diferite forme de cancer (pulmonar etc). De asemenea mortalitatea generală creşte în corelaţie cu concentraţia de particule din aerul respirat”.
Gheorghe Benga în laboratorul său. FOTO: Remus Florescu
„În gazele emanate de centralele termice individuale există zeci de poluanţi, inclusiv compuşi de azot, de sulf, metale grele, radicali liberi. Pe lângă aceşti poluanţi (unii mutageni şi genotoxici) am evidenţiat şi particule ultrafine de funingine, care sunt cancerigene. Încă din secolul al XVIII-lea s-a indentificat funinginea ca agent cancerigen. Funinginea este pe primul loc în listele de agenţi cancerigeni în toate ţările.”, Gheorghe Benga, chimist şi medic.
Nanoparticulele trec de filtrele corpului uman
Academicianul susţine că pericolul acestor particule este dat în special de dimensiunea lor foarte mică: „Particulele mai grosiere precum praful sunt oprite în căile respiratorii prin mai multe „filtre”, primul este nasul, apoi de la laringe, trahee, bronhii până în profunzimea plămânilor, epiteliul respirator este acoperit cu celule cu cili şi cu un strat de mucus. Cilii împing mucusul pe care s-a prins aceste particule şi plămânii se curăţă. Nanoparticulele sunt atât de mici că atunci când ajung în contact cu copul uman intră în organism prin piele, prin mucoasa oculară şi prin epiteliul respirator. După ce intră în celulele de la „poarta de intrare” nanoparticulele ajung în sânge şi apoi circulă în tot organismul. Acestea nu mai pot fi eliminate din organism”. Profesorul aminteşte despre un experiment realizat încă în 2010, pe şoareci, care au fost expuşi la produşi rezultaţi din arderea gazului natural. Nanoparticule de funingine s-au găsit în creierul animalelor.
Noutatea cercetărilor realizate de grupul coordonat de profesorul Benga constă în faptul că s-a analizat compoziţia chimică a nanoparticulelor din gazele emanate de centralele termice individuale. „Am descoperit că în aceste nanoparticule se găseşte carbon, adică acestea sunt particule foarte fine de funingine”, explică academicianul, care după 15 ani de studii publicate în ţară este pe cale de a trimite rezultatele, completate cu date noi, pentru publicare într-o prestigioasă revistă ştiinţifică internaţională.
O altă noutate a studiilor grupului coordonat de profesorul clujean a fost analiza condensatului rezultat din gazele emise de centralele termice.”Am analizat acei ţurţuri care se formează iarna pe coşurile orizontale prin care sunt evacuate gazele arse emanate de centrale, precum şi probe de condensat al acestor gaze. Am găsit hidrocarburi cancerigene”, a detaliat omul de ştiinţă.
Coşul de fum al centralelor termice de apartament ar trebui să depăşească cu un metru acoperişul blocului, pentru ca gazele emise să nu fie nocive.
Debutul unui studiu ştiinţitific
Profesorul Gheorghe Benga, medic primar de genetică medicală coordonator ştiinţific al Laboratorului de Explorări Genetice din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca, profesor de biologie celulară şi moleculară la Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad, profesor onorific la Universitatea din Sydney, a demarat studiile privind efectele centralelor de apartament prin anul 2000, când vecinul din apartamentul situat la nivelul imediat inferior i-a cerut acordul pentru a-şi instala o centrală termică individuală.
„I-am cerut să-mi dea timp să mă documentez, pentru că nu ştiam nimic despre centrale. M-am consultat cu ingineri şi cu colegi chimişti, am consultat literatura internaţională şi concluzia a fost, că pe lângă pericolul unei explozii (cum s-au întâmplat în mai multe blocuri din România), există şi poluarea prin compuşii nocivi ce se formează prin arderea gazului natural, inclusiv arderea incompletă şi deci instalarea centralei în apartamentul situat sub cel în care locuiesc nu e în regulă”, povesteşte medicul şi chimistul. Cea mai mare problemă de sănătate se pune în cazul apartamentului superior celui în care este montată centrala, pentru că gazele rezultate ajung direct spre fereastra acestuia. Ferestrele clasice din lemn nu etanşează perfect, iar aceste microparticule pot pătrunde chiar dacă geamul nu este deschis. Prin ferestrele de tip termopan, microparticulele nu intră, dar cercetătorul atrage atenţia, că există pericolul ca odată intrate în locuinţă când se deschide geamul acestea să nu mai fie evacuate.
Există pericol şi pentru locatarii apartamentului unde e montată centrala, întrucât vântul sau înfundarea coşului de fum pot opri eliminarea monoxidului de carbon şi de aici au rezultat decese chiar ale unor întregi familii; pe de altă parte sunt aduse particulele nocive în locuinţă.
Interzise în Ungaria, bune pentru România
„De asemenea, dacă microparticulele nu sunt luate de vânt sau sunt în zone unde ventilaţia se face mai greu, acestea plutesc creând un fel de nor pe care îl respiră toţi locatarii din zonă”, explică academicianul. El susţine că moda centralelor de aprtament a venit în România via Ungaria, unde în anii 1994-95 au fost interzise întrucât oamenii din apartamentele situate deasupra celor cu centrale alimentate cu gaz natural se plângeau de iritaţii la ochi, la nas, arsuri lacimale, faringe iritat, dureri în gât, tuse persistentă, oboseală, iritabilitate etc.
„Atunci s-a dat o lege în Ungaria care a prevăzut că aceste centrale se pot monta numai la ultimul nivel al blocului, iar coşul de fum trebuia să depăşească aticul acoperişului cu peste 1 metru lungime. Toţi ceilaţi locatari de la nivelele inferioare au fost nevoiţi să demonteze centralele, care au fost aduse în portbagaj în România şi aşa a început un business înfloritor”, spune profesorul. Unul dintre motivele pentru care problema efectului nociv al centralelor termice individuale nu a fost studiat şi în alte ţări a fost faptul că doar în România a devenit un fenomen de masă, din cauza legislaţiei permisive. „Eu nu am nimic cu oamenii care şi-au pus centrale şi nici cu firmele producătoare. De vină e legislaţia permisivă. Eu ca om de ştiinţă vreau să arăt că sunt nişte riscuri”, arată Benga.
Turnurile de evacuare ale sistemului centralizat de încălzire aveau înălţimea necesară pentru ca gazele nocive să se disperseze în atmosferă. În cazul centralelor de apartament, dacă nu bate vântul se formeaza un nor polunat. FOTO: Remus Florescu
Ce e de făcut
„Studiile pe care le-am realizat de 15 ani (unele asamblate într-un volum accesibil pe internet) şi datele din literatura de specialitate demonstrază clar că centralele termice individuale instalate în blocurile de locuinţe au efecte negative multiple asupra vieţii şi sănătăţii a milioane de oameni din România, efecte ce se vor manifesta şi la generaţiile următoare”, concluzionează profesorul. Ce e de făcut? „înlăturarea efectelor negative ale poluanţilor proveniţi din arderea gazului natural pe baza căruia funcţionează centralele termice individuale se poate face numai prin înlăturarea sursei de poluanţi”, crede academicianul Gheorghe Benga. Cercetătorul are şi două soluţii: prima, şi cea mai recomandată, este îndepărtarea centralelor şi reconectarea locuinţei la sistemul de încălzire centralizat, în cazul cărora evacuarea gazelor se face pe un coş cu înălţimea corespunzătoare pentru ca particulele rezultate din ardere să fie dispersate; a doua prevede racordarea centralei la un coş de fum cu înălţimea de cel puţin 1 metru deasupra acoperişului.
Pericolul centralelor de apartament şi Codul European împotriva cancerului
La iniţiativa Comisiei Europene a fost adoptata Codul European împotriva Cancerului care conţine 12 puncte, niciunul dintre acestea nereferindu-se la pericolul centralelor de apartament. O explicaţie este faptul că doar în România legea permite montarea centralelor de apartament fără asigurarea unei evacuări corespunzătoare.
1. Nu fumaţi. Nu utilizaţi nicio formă de tutun.
2. Eliminaţi fumatul acasă. Sprijiniţi politicile în favoarea interzicerii fumatului la locul de muncă.
3. Luaţi măsuri pentru a avea o greutate corporală sănătoasă.
4. Fiţi activ fizic în viaţa de zi cu zi. Limitaţi perioadele de timp petrecute stând aşezat.
5. Adoptaţi o dietă sănătoasă: consumaţi din abundenţă cereale integrale, leguminoase, legume şi fructe. limitaţi alimentele bogate în calorii
(alimente cu conţinut crescut de grăsimi sau zahăr) şi evitaţi băuturile îndulcite. evitaţi carnea prelucrată; limitaţi carnea roşie şi alimentele cu un conţinut ridicat de sare.
6. În cazul în care consumaţi alcool de orice fel , limitaţi-vă consumul. Pentru prevenirea cancerului este mai bine să nu beţi alcool deloc.
7. Evitaţi expunerea exagerată la soare, în special în cazul copiilor. Utilizaţi produse de protecţie solară. Nu utilizaţi aparate de bronzat.
8. La locul de muncă, respectaţi instrucţiunile privind sănătatea şi securitatea în muncă pentru a vă proteja de substanţele cancerigene.
9. Aflaţi dacă sunteţi expuşi iradierilor cu niveluri ridicate de radon natural în locuinţa dumneavoastră. Luaţi măsuri pentru a reduce nivelurile ridicate de radon.
10. Pentru femei: alăptarea reduce riscul de cancer al mamei. Dacă puteţi, alăptaţi-vă copilul. Terapia hormonală de substituţie (THS) creşte riscul apariţiei anumitor tipuri de cancer. Limitaţi utilizarea THS.
11. Asiguraţi participarea copiilor dumneavoastră la programele de vaccinare pentru: hepatita B (pentru nou-născuţi) virusul papiloma uman (HPV) (pentru fete).
12. Participaţi la programele organizate de screening pentru cancer: colorectal (la femei şi bărbaţi) mamar (la femei), de col uterin (la femei).
Carte de vizită – Gheorghe Benga
Gheorghe Benga s-a născut pe 26 Ianuarie 1944, în Timişoara, România. A studiat medicina la Universitatea de Medicină şi Farmacie Iuliu Haţieganu (UMF) din Cluj-Napoca devenind în anul 1967 Doctor în Medicină, apoi a studiat chimia la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca absolvind in 1972. După un internship îşi finalizează doctoratul în 1973 (Chimie Medicală) şi devine Asistent Universitar la UMF (Departamentul de Biochimie Medicală). Timp de un an lucrează ca postdoc cu Dennis Chapman (Universităţile Sheffield şi Londra) in Anglia, după care devine directorul Departamentului de Biologie Moleculară al UMF Cluj-Napoca, unde va lucra până în 2009. Gheorghe Benga a înfiinţat şi condus Centrul de Medicină Moleculară al UMF şi Laboratorul de Analiză Genetică al Spitalului Clinic Judeţean Cluj, de asemene, a fost Profesor Vizitator la Universitatea din Londra, Universitatea Ilinois Urbana-Campaign (S.U.A.), Osaka, Sydney (din 2003 este afiliat Şcolii de Ştiinţe Biomoleculare). Din anul 2010 este Profesor Universitar de Biologie Celulară şi Moleculară la Universitatea de Vest Vasile Goldiş din Arad.
In 1985 împreună cu colaboratorii de la Departamentul de Biologie Moleculară şi Ross Holmes (University of Illinois), venit in Cluj-Napoca, Gheorghe Benga a realizat o mare descoperire şi anume primele canale proteice pentru apă din membrana celuelor roşii (numite mai târziu aquaporina 1).
Este membru al Academiei Române, al Academiei de Ştiinţe Medicale din România si al Academiei de Ştiinţe din New York. De al lungul timpului a fost distins cu numeroase premii naţionale şi internaţional printre care se numără: Premiul Emil Racoviţă, Premiul Academiei Române, Opera Omnia (Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învaţământul Superior), Marele Premiu Iuliu Haţieganu, Premiul Anual şi Medalie (Uniunea Medicală Balcană), Premiul K. Miras, (Balkan Clinical Laboratory Federation), Medalia de Aur (Academia Oamenilor de Ştiinţă Români, Universitatea de Vest Vasile Goldiş din Arad), Medalii (Victor Babeş, Grigore T. Popa), Premiul Laurii Ştiinţei (Radio Romania), Cetăţean de Onoare şi Senior al Cetăţii (Consiliul Cluj-Napoca), Omul Anului (Presa Cluj-Napoca), Premiul de Excelenţă (Viaţa Medicală, Medica Academica, Ambasador Trust), Distincţia Membru de Onoare (Societatea Medicală Română New York). A primit 6 Doctorate PhD de onoare.
Citeşte şi
Se încarcă comentariile...
