Dezmăţul bugetar şi taxele mari, „atentate” la economia României

Profesorul Liviu Deceanu atrage atenţia asupra greşelilor comise de guvernanţi. FOTO Arhivă personală

Profesor şi cercetător în domeniul macroeconomiei la UBB Cluj, Liviu Deceanu a analizat pentru „Adevărul” situaţia economică a României şi a vorbit despre vulnerabilităţile şi atuurile sale. Cel mai mare risc la adresa stabilităţii economice e determinat de dezmăţul bugetar, dublat de creşterea taxelor care apasă greu asupra populaţiei şi a mediului privat.

O lume întreagă se confruntă cu riscul recesiunii, dublat chiar de o criză de amploare, din SUA şi până în Estul Europei. Conectată direct la Uniunea Europeană, România nu putea face excepţie, iar riscurile sunt cât se poate de serioase. Dincolo de faptul că este influenţată de mersul economiilor unor state precum Germania, Franţa şi Italia, principalele partenere economice, România se confruntă şi cu o serie de probleme particulare.

Profesorul Liviu Deceanu, expert în macroeconomie la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, atenţionează că cele mai mari riscuri la adresa stabilităţii economice ţin de apetitul guvernanţilor pentru cheltuieli excedentare, dublate de povara unor taxe crescute care nu fac altceva decât să sufoce mediul privat.

„Criza evident poate fi încă evitată, dar guvernanţii noştri, din păcate, par să ia decizii pro-ciclice, şi nu anti sau contra-ciclice, cum ar trebui. De exemplu aceste impozite mărite, taxarea excesivă are efecte dintre cele mai negative”, atenţionează profesorul.

Liviu Deceanu face apel la responsabilitatea autorităţilor şi oferă câteva soluţii pentru a contracara riscurile la adresa economiei. „Acum ar trebui responsabilitate, climat fiscal predictibil, reducerea atentă a cheltuielilor bugetare, reducerea deficitelor, a datoriei publice, investiţii şi iar investiţii. Şi bineînţeles o utilizare atentă a banilor din PNRR. Cu alte cuvinte, multă responsabilitate, acesta e cuvântul cheie. Acum apare mai stringentă nevoia de responsabilitate a politicienilor, a guvernanţilor”, e semnalul de alarmă tras de Deceanu.

Ce merge rău, ce merge bine

Într-o analiză succintă, profesorul clujean a făcut referire la situaţia economică actuală a României, cu bune şi rele. „Vedem o serie de fragilităţi ale economiei României în prezent. Mă refer mai cu seamă la deficitele mari, bugetar, comercial, la  datoria suverană în creştere având o pondere tot mai mare în PIB, la riscul de ţară ridicat şi la lipsa de predictibilitate fiscală generat de creşterile de taxe total inoportune. De amintit aici şi vechea problemă, infrastructura deficitară. La atuuri aş menţiona că România e încă atractivă sub aspectul costurilor, de exemplu, având un sector IT performant, dar şi o agricultură cu potenţial”, crede Deceanu. 

Pe lângă faptul că statul român se împrumută la costuri din ce în ce mai mari, avem riscul de ţară ridicat din cauza dezechilibrelor macro, iar pe lângă nevoia de reducere a deficitelor apare nevoia ridicării dobânzii de referinţă şi încurajarea economisirii în detrimentul consumului, mai spune profesorul. În plus, e de avut în vedere scăderea consumului pe credit. „Un instrument accesoriu şi eficient ar fi creşterea ratei minime obligatorii la depozite la vedere”, subliniază Liviu Deceanu. 

Inflaţia pune tot mai mare presiune pe economie

Din analiză nu putea lipsi problema inflaţiei galopante, care duce la scăderea puterii de cumpărare a populaţiei. Aici intervine şi un paradox, pentru că s-ar impune o corecţie a cererii, însă riscurile nu sunt neglijabile. „Vorbim aici despre problematica inflaţiei reale. Ea diferă de la consumator la consumator, poate fi şi de 20% în prezent. La fel, avem şi problema inflaţiei industriale şi a externalizării acesteia către consumatori. Pentru asta e nevoie de o scădere a cererii, dar cu prudenţă pentru a evita recesiunea”, adaugă expertul.

Şi, pentru că atunci când economia unei ţări este „gripată” populaţia e prima care are de suferit, profesorul are şi câteva sfaturi pentru cetăţeanul de rând, afectat tot mai mult de scăderea puterii de cumpărare. Investiţiile făcute cu cap în această perioadă de cei care dispun de lichidităţi pot reduce sau chiar anula efectele inflaţiei.

„Oamenii trebuie să se gândească serios la reducerea risipei, chiar şi la alimente, şi să aibă în vedere gestiune mai eficientă a cheltuielilor. Celor care au bani şi vor ca valoarea lor să fie cât mai puţin afectată de inflaţie, le-aş recomanda investiţii în active de refugiu, şi mă gândesc aici la aur, la unele bunuri imobiliare, etc. O altă perspectivă poare fi orientarea către antreprenoriat, investiţia în 

titluri de stat şi acţiuni, dar cu prudenţă”, sunt sfaturile economistului.

Ce ar putea urma

În acest moment, prognozele privind economia României sunt încă pozitive, dar nu trebuie uitat că acestea au fost făcute încă înaintea creşterii taxelor. „Element surprinzător, economia autohtonă beneficiază de prognoze de creştere pentru 2022. Comisia Europeană are chiar o prognoză de creştere economică 3,9% pentru România, în vreme ce economiile vestice se pregătesc pentru decelerare, pentru recesiune. Explicaţia rezidă în buna evoluţie a PIB-ului în trimestrul 1 (+5,2%), precum şi în creşterea consumului privat şi a investiţiilor. Totuşi, nu trebuie să devenim prea optimişti, cu atât mai mult cu cât această creştere este bazată în mare măsură pe consum, iar toamna şi sezonul rece vor putea aduce noi creşteri de preţuri şi noi probleme energetice. Prognoza mea personală e că vom avea o creştere de 2% pentru România, cu menţiunea că din toamnă efectele creşterii preţurilor la energie vor fi mai evidente”, a conchis profesorul.

Vă recomandăm să mai citiţi:

EXCLUSIV Cum poate fi evitat dezastrul economic. Sfaturile unui expert în macroeconomie

România, printre ţările cele mai afectate de schimbările climatice. Avertismentul climatologilor