De ce francezii nu au nevoie de români să le culeagă sparanghelul. Au 300.000 de „voluntari“, dar unii au renunţat: „Am subestimat durerile de spate“
0
Spre deosebire de Germania – care a adus 400.000 de lucrători din Est pentru muncile agricole sezoniere - francezii au ales alt model: au apelat la sutele de mii de angajaţi rămaşi în şomaj tehnic pe durata restricţiilor de circulaţie: ospătari, şoferi, lucrători necalificaţi, muncitori în construcţii etc
„Pentru câteva ore sau mai mult, pe câmp, în livadă sau la fermă ... Nu este nevoie de studii de specialitate, două braţe sunt suficiente!” Acesta este, în esenţă, mesajul platformei „Braţe pentru farfuriile voastre” lansată pe 17 martie de Ministerul Agriculturii din Franţa pentru a încerca să rezolve deficitul de forţă de muncă din agricultură, care compromite unele culturi de primăvară, şi, în curând, culturile de vară.
Proiectul face legătura între fermierii care au probleme cu recoltarea diferitelor culturi - căpşuni, sparanghel - din cauza absenţei lucrătorilor sezonieri străini din cauza Covid-19, şi „voluntari”, adică francezii rămaşi în şomaj tehnic, ospătari, muncitori necalificaţi, angajaţi în industria hotelieră, muncitori în construcţii etc, permiţându-se cumularea şomajului cu câştigurile din agricultură (salariul minim pe economie).
300.000 de „voluntari” (impropriu spus pentru că vor fi plătiţi) s-au înregistrat pentru munca în agricultură pe platforma proiectului, în condiţiile în care Ministerul Agriculturii aprecia un deficit de 200.000 de posturi.
Doar 13.000 de fermieri au oferit locuri de muncă prin această platformă. Prin intermediul proiectului s-au realizat 15.000 de legături între fermieri şi cei interesaţi să lucreze în agricultură.
Cea mai mare federaţie a fermierilor francezi a cerut, în data de 7 mai, permiterea intrării muncitorilor sezonieri din spaţiul Schengen motivând că „nu se poate improviza cu munca în agricultură”.
Un număr mare de voluntari, dar şi eşecuri
Primele rezultate au arătat un entuziasm real din partea populaţiei: 300.000 de francezi au răspuns apelului, precum şi 13.000 de fermieri până la începutul lunii mai. În total, „aveam 7.000 de locuri vacante în cazul cărora s-a făcut legătura între fermieri şi angajaţi, deci putem estima că s-au făcut angajări, deoarece există de douăzeci de ori mai mulţi voluntari decât oferte!”, Spune Jean-Baptiste Vervy, managerul WiziFarm (platformă online care pune în legătură fermierii cu cei interesaţi -n. red.), pentru Le Parisien.
„Şi totuşi aceste statistici nu iau în calcul toate legăturile în desfăşurare”, susţine Jérôme Volle, responsabilul FNSEA (Fédération nationale des syndicats d'exploitants agricoles este o organizaţie franceză-umbrelă însărcinată cu reprezentarea naţională a 20.000 de uniuni agricole locale şi 22 de federaţii regionale) care precizează că legătura se face pe o rază de 30 de kilometri.
„Să vezi toţi aceşti voluntari pregătiţi să vină să lucreze în sectorul nostru este încântător”, se bucură Baptiste Gatouillat, vicepreşedintele Asociaţiei Tinerilor Fermieri.
„Unii au vrut să iasă din case pentru divertisment”
Cu toate acestea, nu toate contactele stabilite au fost de mare succes. Recunoaşte şi Christiane Lambert, preşedintele FNSEA, într-un comunicat de trimis vineri, 24 aprilie: „Unii au minimalizat dificultatea, latura repetitivă a muncii în câmp. Culesul sparanghelului presupune opt ore pe zi de muncă cu spatele îndoit, nu toată lumea poate rezista.”
„Unii voluntari au vrut, în principal, să iasă din casele lor, în scop de divertisment, în aceste cazuri, oamenii au renunţat”, adaugă Jérôme Volle.
„Acest tip de activitate necesită o anumită tehnică, pentru a nu deteriora căpşunile în timpul culesului şi nu toată lumea are astfel de abilităţi”, subliniază Baptiste Gatouillat.
Câte contracte semnate au fost reziliate? Unii sugerează că ar fi vorba de 15%. „Nu avem statistici pe acest subiect, dar asta ar putea fi în concordanţă cu ceea ce auzim”, recunoaşte Jean-Baptiste Vervy pentru Le Parisien.
Doar 13.000 de fermieri interesaţi din 450.000
Numărul mic de fermieri înregistraţi pe site – 13.000 - ridică, de asemenea, semne de întrebare, dacă ne gândim la cei 450.000 de fermieri înscrişi în mod obişnuit. Experţii consultaţi de Le Parisien susţin că: în primul rând, aceşti fermieri locali sunt conservatori şi înainte de a apela la noua platformă obişnuiesc să folosească site-uri sau organizaţii tradiţionale. În plus, campania foarte vizibilă făcută de autorităţi în care au atras atenţia asupra lipsei de forţă de muncă în agricultură, ar fi determinat unii voluntari să-i contacteze direct telefonic pe fermierii din regiunea lor.
În cele din urmă, există o expectativă a fermierilor, care nu ştiu încă dacă lucrătorii recrutaţi acum vor pleca sau vor rămâne după data de 11 mai – când Franţa relaxează restricţiile de circulaţie.
Jean-Baptiste Vervy, pe de altă parte, se gândeşte deja la îmbunătăţirea funcţionării site-ului: „Unii candidaţi buni ar putea primi un fel de recomandare. Iar videoclipurile de instruire ar putea, de exemplu, să arate concret în ce constă recoltarea sparanghelului.”
Adrien e monitor de schi în Chamonix. FOTO: Le Parisien.
„Am subestimat durerile de spate”
Le Parisien relatează povestea lui Adrien, monitor profesionist de schi, care lucrează la o fermă în Sigolsheim (în departamentul Haut-Rhin din estul Franţei). „De obicei, lucrez pentru staţiunea de schi Chamonix, dar anul acesta am putut beneficia de o deplasare într-o staţiune înfrăţită din Statele Unite”, explică bărbatul. Călătoria în statul Utah s-a terminat. „La mijlocul lunii martie, autorităţile americane au anunţat sfârşitul sezonului de schi şi în special închiderea frontierelor. Am luat apoi primul avion pentru a mă întoarce în Franţa"
Obişnuit cu activitatea în aer liber, nu a putut concepe „să rămână fără a face nimic în casă cu sora şi cu mama” sa, aşa că a decis să răspundă apelului Ministerului Agriculturii, în urmă cu trei săptămâni. „Am văzut că se caută muncitori aşa că mi-am oferit ajutorul lui Clarisse, pe care o ştiam, să lucrez patruzeci de ore pe săptămână.
„Mă trezesc la 6 dimineaţa să recoltez sparanghelul”, explică Adrien. Sunt apoi responsabil de transportul la fermă înainte de a-l spăla, sorta, calibra şi pune în pachete înainte de comercializare. Cunoştea bine „duritatea muncii agricole ”, dar recunoaşte că a „subestimat gesturile repetitive şi durerile de spate cauzate de poziţia necesară pentru a recolta sparanghelul”.
Din 15 angajaţi, o fermă de sparanghel dn Franţa a rămas cu doi
„Adrien a rezistat pentru că este sportiv cu condiţie fizică excelentă, dar au fost numeroase persoanele care au renunţat”, notează fermierul. În rest, a văzut mulţi „locuitori ai oraşului dornici să ajute, dar care au aruncat prosopul după câteva ore. Bătături, dureri şi greutatea muncii în soare s-au numărat printre motivele pentru care oamenii au renunţat rapid.”
Dintre cei 15 voluntari în şomaj tehnic angajaţi pe salariul minim la ferma lui Clarisse la sfârşitul lunii martie, şapte au părăsit prematur muncile agricole, şase şi-au reluat activitatea la fostul loc de muncă şi doi continuă să culeagă sparanghelul până la închiderea campaniei de recoltare.
Cea mai mare Federaţie a agricultorilor cere revenirea sezonierilor străini
Cea mai mare federaţie a agricultorilor francezi - FNSEA (Fédération nationale des syndicats d'exploitants agricoles este o organizaţie franceză-umbrelă însărcinată cu reprezentarea naţională a 20.000 de uniuni agricole locale şi 22 de federaţii regionale - n. red.) a solicitat, în data de 6 mai, permiterea intrării în ţară a angajaţilor sezonieri europeni după data de 11 mai, data oficială a relaxării restricţiilor de circulaţie în Franţa.
„Am solicitat ca lucrătorii sezonieri din spaţiul Schengen să se poată întoarce pe teritoriul nostru dacă au un contract de muncă”, a anunţat Jérôme Despey, secretarul general al FNSEA, în cadrul unei conferinţe de presă din 6 mai 2020, conform presei franceze.
În timp ce recoltele de pepeni şi de fructe sunt pe cale să înceapă, uniunea majoritară a agricultorilor francezi cere guvernului „un răspuns precis” în legătură cu accesul lucrătorilor sezonieri străini. „Germania a adus 400.000 de lucrători sezonieri, iar Italia 200.000”, a declarat Christiane Lambert, preşedintele FNSEA.
„Guvernul ne-a solicitat să lucrăm la un protocol de sănătate pentru primirea lucrătorilor sezonieri, am făcut acest lucru şi am distribuit protocolul sindicatelor din domeniu", a spus Jérôme Despey. Federaţia aşteaptă acum un răspuns din partea statului.
Aceşti angajaţi ar „completa” campania de recrutare „Braţe pentru farfuria ta” iniţiată de platforma WiziFarm. Potrivit FNSEA, această platformă a colectat 300.000 de înregistrări, ceea ce a dus la realizarea a 15.000 de contacte între fermieri şi candidaţi. Contactele nu se materializează sistematic în angajări pe termen lung, deoarece „nu te poţi improviza ca lucrător agricol”, reamintesc reprezentanţii federaţiei.
Citeşte şi
Se încarcă comentariile...
