Specialist în securitate europeană: „Noi ne gândim că refugiaţii vin şi pun bombe, dar acest pericol exista şi înainte. Alta este adevărata problemă”
0Care sunt pericolele la care este expusă Europa? Cum s-a poziţionat România faţă de problema refugiaţilor? Care sunt soluţiile pentru administrarea eficientă a fenomenului? Cât de periculoasă este situaţia pentru România? Profesorul Adrian Ivan, fondatorul specializării „Studii de securitate” din cadrul Universităţii “Babeş-Bolyai”, a analizat pentru „Adevărul” problemele crizei refugiaţilor din Europa.
Profesorul Adrian Ivan este fondatorul specializării „Studii de securitate” de la Facultatea de Istorie şi Filosofie din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” Cluj, în cadrul căreia predă „Managementul securităţii europene şi problematica minorităţilor naţionale şi entice”, „Politici comune în Uniunea Europeană”, „Politica Europeana de Vecinătate, Guvernanţa Uniunii Europene, Politica de Securitate energetică, Securitatea europeană şi minorităţile naţionale şi etnice”. Ivan a comentat pentru „Adevărul” aspectele „fierbinţi” în problema refugiaţilor.
Cum comentaţi discuţiile şi negocierile care se poartă la nivel european în ceea ce priveşte criza refugiaţilor?
S-a blocat pe moment procesul de luare a deciziilor, dar asta nu înseamnă că nu există căi de reluare a negocierilor. Eu cred că miniştri din ţările membre (care fac parte din Consiliul de Justiţie şi Afaceri Interne – JAI-nr) nu sunt pregătiţi pentru aceste discuţii. Am văzut foarte multe confuzii, inclusiv la liderii politici din România, la domnul preşedinte Iohannis şi la ministrul de Interne, Gabriel Oprea. Trebuie să-şi clarifice aceste noţiuni, vorbim despre emigranţi sau despre refugiaţi. Preşedintele României a vorbit despre cota de emigranţi, în condiţiile în care Comisia Europeană a solicitat o cotă de refugiaţi.
Care sunt diferenţele între cei doi termeni?
În acest moment, vorbim despre refugiaţi care susţin că au pleacat din cauza războiului. Statutul de refugiat presupune că trebuie să-l cazezi, temporar, într-un campus şi să-i asiguri toate cele necesare supravieţuirii. Pasul următor este solicitarea de azil politic de către aceşti oameni în ţările unde doresc să ajungă. Emigranţi vor fi după ce vor dobândi un statut de rezidenţă. Nu poţi să-i dai unui refugiat rezidenţă, pentru că s-ar putea ca el să nu vrea să stea acolo. Deci, până la integrarea în societate, care înseamnă acordarea cetăţeniei, este o cale destul de lungă. Se poate întâmpla următorul fenomen: SUA au propus o coaliţie a guvernului Assad şi a opoziţiei pentru a lichida Statul Islamic pentru restabilirea păcii. Dacă asta se întâmplă, este mai dificil să-i mai acorzi unui solicitant din Siria statut de azilant.
Cum credeţi că trebuie abordată criza la nivelul UE?
Eu cred că UE are nevoie de o reformă profundă şi mă refer aici la necesitatea unui model care să fluidizeze luarea deciziilor. Criza refugiaţilor, care se încadrează în domeniul „justiţie şi afaceri interne”, este de competenţă interguvernamentală. Teoretic, un stat poate bloca procesul decizional. În condiţiile în care cu siguranţă vor apărea şi alte situaţii de criză, odată cu deschiderea Cutiei Pandorei în Orient şi nordul Africii, vom avem nevoie de un raspuns prompt din partea UE. Soluţia este trecerea problemei refugiaţilor în domeniul politicii comune a UE cum este, spre exemplu, politica agricolă. În politica comună nu mai iau decizia statele, ci iniţiativa o are Comisia Europeană, Parlamentul European – care reprezintă cetăţenii europeni- avizează printr-o procedură specială şi Consiliul de miniştri decide pe baza acestor negocieri. Statele sunt reprezentate prin Consiliul de miniştri, dar ai această triadă care permite o negociere permanentă. Deciziile se iau prin majoritate, fără a exista această percepţie că se forţează suveranitatea statelor, acesta fiind motivul pentru care la Consiliul JAI din 14 septembrie s-a evitat adoptarea deciziei privind cotele de refugiaţi prin majoritate calificată.
O bugetare adecvată ar scăpa, de exemplu, România de problema economică şi socială. Comisia dă banii şi ţara trebuie să asigure mai multe obiective ca la fondurile structurale.
Adrian Ivan, profesor UBB
Care va fi avantajul acestei politici comune?
Marele avantaj este faptul că procesul decizional este însoţit de asistenţa financiară. Se va şti clar ce bani se alocă pentru refugiaţi şi se va face o strategie. Acum sunt 28 de voci, e un talmeş-balmeş. E nevoie de decizie rapidă, iar prin aceste amânări Europa face dovada vulerabilităţii. Trebuie să existe un plan – cât ne costă 3 milioane de refugiaţi? Unde îi cazăm? Ce se înâmplă cu ei? Comisia face un plan care are un buget şi instrumente financiare clare. Sper să nu fiu cinic, dar în momentul în care ai 3 milioane de refugiaţi sunt numeroase servicii de asistenţă socială acolo care derulează bani, activităţi. Atunci s-ar putea ca o politică de acest gen să fie stimulativă pentru anumite segmente din economia europeană. Dacă vom pune armata la graniţă vom calma probabil lucrurile pentru o lună- două dar apoi procesul se reia. O bugetare adecvată ar scăpa, de exemplu, România de problema economică şi socială. Comisia dă banii şi ţara trebuie să asigure mai multe obiective ca la fondurile structurale. Acum se vehiculează nişte sume de banii, dar indirect, întrucât Comisia nu are ultimul cuvânt, ci doar propune. Politica agricolă comună, de exemplu, a fost un succes şi datorită existenţei unui buget substanţial.
Cum credeţi că s-a poziţionat România în problema cotelor obligatorii de refugiaţi?
Toată lumea ştie că va fi un rezultat european până la urmă, dar fiecare mai vrea să negocieze. România acum, asta e impresia mea, îşi maximizează negocierile pe Schengen. Noi refuzăm, dar de fapt, nu refuzăm în substanţă. Cred că se va negocia şi poziţia România se va schimba.
Se vorbeşte acum de 4-5.000 de membri ai Statului Islamic. Vor fi mai mulţi, fără doar şi poate. Un procent dintre cei care vin cu siguranţă sunt elemente periculoase
Adrian Ivan, profesor UBB
Care sunt pericolele de securitate pentru Europa?
Se vorbeşte acum de 4-5.000 de membri ai Statului Islamic. Vor fi mai mulţi, fără doar şi poate. Un procent dintre cei care vin cu siguranţă sunt elemente periculoase. Acum nu ai timp să-i triezi şi să-i identifici, dar serviciile de informaţii au toate instrumentele la îndemână pentru a manageria situaţia. Noi ne gândim că cel mai mare pericol este că vin şi pun bombe în Europa, dar acest pericol există şi acum. Problema se pune când ai comunităţi întregi nesupravegheate care pot disturba starea socială a unei comunităţii care-i găzduieşte. Se crează insecuritate socială şi societală. Sunt trei nivele de insecuritate: vulerabilitate, risc şi ameninţare. Acum vorbim despre vulnerabilitate, iar în unele cazuri de risc. Despre ameninţare vorbim când ei sunt inseraţi într-o comunitate şi nu respectă regulile acesteia, când modifică identitatea unei comunităţi. Atunci avem o problemă. Amintiţi-vă despre problemele cu românii din Italia din 2007. Ce faci când îţi vine în comunitate un număr mare de persoane fără loc de muncă, fără asigurare socială. E o vulnerabilitate pentru comunitate şi un risc destul de mare. Dacă îi integrezi nu ai nicio problemă cu ei, dar acest lucru este foarte dificil. Cu siguranţă la asta se gândesc ţările care refuză o cotă obligatorie de refugiaţi. Conflictul din regiunile de unde vin va fi de lungă durată şi refugiaţii vor deveni azilanţi şi vor trebui integraţi, la asta se gândeşte probabil şi preşedintele Klaus Iohannis. În momentul de faţă aş spune că avem cod galben în ceea ce priveşte securitatea în Europa. Mâine-poimâine însă se poate transforma în cod roşu, dacă o parte din refugiaţi, spre exemplu, vor intra în conflict violent cu forţele de ordine.
Germania se gândeşte că mulţi dintre cei ce vin pot deveni o forţă de muncă, mai ales că au deficit pe anumite zone. Eu zic că şi România va avea nevoie în curând de forţă de muncă.
Adrian Ivan, profesor UBB
Cum vedeţi poziţia Germaniei?
Germania se gândeşte că mulţi dintre cei care vin pot deveni o forţă de muncă, mai ales că au deficit pe anumite zone. Eu zic că şi România va avea nevoie în curând de forţă de muncă. Nu mai găsim forţă de muncă pentru autostrăzi. A spus-o Ioan Rus într-o manieră nefericită, dar pe fond are dreptate. Munictorul român preferă să stea în Occident cu 1.500 de euro salariu, decât să se întoarcă acasă la un salariu de 700 de euro. Românii au aşteptări mai mari, ei se mută în zone unde statisfacţiile materiale sunt mai mari. Cu cine-i înlocuim? Pe de altă parte, dacă refugiaţii nu vor să vină în România nu poţi să-i obligi. De asta şi Comisia Europeană a greşit impunând cote. Europa se gândeşte la aistenţa socială - cât de costisitoare este. Experienţele franceză şi germană cu lumea musulmană au generat dezbateri profunde. În Franţa s-a discutat serios la câţi membri de familie se poate acorda asistenţă socială. Un musulman are dreptul la 4 neveste. Vine cu o soţie şi copiii, îi înregistrează şi primeşte asistenţă socială. Ce se întâmplă când vine cu toate patru?
De ce a închis Germania graniţa cu Austria?
Am impresia că au venit avertismente de la serviciile de informaţii cu privire la potenţialul pericol şi vor să aibă un anumit control asupra persoanelor care intră în ţară. Problema cea mai mare nu e acum nici a Ungariei şi nici a Austriei care au care au închis frontierele, ci a Serbiei şi a Balcanilor. Pe unde se mai duc refugiaţii? Ce va face Serbia, va închide şi ea graniţele? Apoi, vorbim de 3 milioane de refugiaţi care sunt în Turcia. Aceştia fie vor aştepta să vadă dacă situaţia se rezolvă în Siria şi se întorc acasă, fie vor porni spre Vest.
Când va reveni la normal situaţia în Siria?
Când vor hotărî actorii mondiali decidenţi.
Cum caracterizaţi starea de securitate a României?
Suntem OK. Nu cred că există potenţial de pericol, e puţin probabil ca refugiaţii să se îndrepte spre România. Situaţia noastră e excelentă, suntem membri NATO, UE, nu avem probleme. Acuma vorbim de o cotă de circa 6.000 de refugiaţi. Nu cred că e o provocare mare pentru România.
Carte de vizită, Adrian Ivan:
Adrian Ivan a înfiinţat în 2012 programul de studii universitare „Studii de Securitate” la Facultatea de Istorie şi Filosofie, din cadrul Universităţii “Babeş-Bolyai”, care are ca scop crearea şi susţinerea noii profesii, prezentă în nomenclatorul de funcţii din România - cea de manager şi negociator de securitate. Printre direcţii de cercetare ale specializării sunt guvernanţa europeană, guvernanţa securităţii, factorii neconvenţionali de risc, politica de securitate a României, securitatea ecologică, economică, geopolitica şi geostrategia etc. Ivan este profesor universitar, doctor în Relaţii Internaţionale şi a obţinut o diplomă de studii superioare la Institutul European al Universităţii din Geneva, unde a studiat timp de 4 ani.
Citeşte şi
Se încarcă comentariile...
