Case eficiente energetic din lemn şi paie: antreprenorul care vrea să revoluţioneze piaţa construcţiilor FOTO
0
Având copii suspecţi de astm, omul de afaceri Alin Muste a căutat o „casă sănătoasă” în care să se mute. Negăsind ce căuta, a creat propriul sistem de construire a caselor, folosind paie şi lemn. Pe poarta fabricii lui, pereţii caselor ies semifinisaţi, cu uşile şi ferestrele montate
Casele pasive - clădiri în care consumul de energie pentru încălzire iarna, respectiv, răcire vara este foarte mic (15 kWh/mp pe an) - au fost rezervate, până acum cel puţin, în România, unui public ţintă restrâns: persoane care acceptă că o casă poate fi construită şi din altceva decât beton şi cărămidă şi care au posibilitatea financiară de a plăti mai mult pentru locuinţă la început, în ideea că îşi vor recupera investiţia în timp datorită facturilor mici la energie şi vor câştiga, în plus, condiţii de viaţă sănătoase.
Omul de afaceri Alin Muste (42 de ani) doreşte să lărgească semnificativ „bula” persoanelor interesate de case pasive printr-o scădere semnificativă de preţ: 975 euro/metru pătrat pentru construcţii cu finisaje incluse. Asta înseamnă o casă finisată de 80 de metri pătraţi la 78.500 de euro, spune Muste. El adaugă că necesarul de energie va fi cu 90% mai mic faţă de o casă convenţională. Astfel, se va ajunge, spune Muste, ca „suma necesară pentru o casă pasivă să fie mai mare cu doar 15-20% faţă de o casă având acelaşi nivel de finisare sau se poate ajunge să nu existe nicio diferenţă între preţuri”.
Case din lemn şi paie
Care este secretul? Pereţii caselor vor fi realizaţi din cadre din lemn şi paie presate direct în fabricile din Moreni (Dâmboviţa) sau Floreşti (Cluj), iar geamurile şi uşile vor fi gata instalate. Anul acesta, de exemplu, compania lui Muste, Biobuilds, va atinge o capacitate de producţie de trei case pe săptămână în fabrica de la Moreni. O casă din lemn şi paie, chiar dacă va fi la standarde internaţionale de case pasive, rămâne o provocare pentru cei care cred că locuinţa durabilă trebuie să fie din beton şi cărămidă. De cealaltă parte, câteva dintre avantaje sunt: casa va asigura aer curat în permanenţă prin sistemul inteligent de ventilaţie cu recuperare de căldură; nu vor fi folosite materiale toxice; cheltuielile cu apa caldă şi căldura vor fi aproape de 0; dacă o casă convenţională este construită între un an şi trei ani, o casă pasivă poate fi gata în câteva luni; o amprentă de CO2 negativă; pentru pereţii produşi în fabrică se respectă aceeaşi normă de calitate care reduce erorile ce pot să apară pe şantier.
Firma omului de afaceri produce pereţii din lemn şi paie, dar şi montează casa şi o livrează „la cheie”.
VEZI O GALERIE FOTO CU CASELE DIN LEMN ŞI PAIE
Povestea lui Alin Muste
Alin Muste este băimărean şi a intrat în afaceri în 2005., cu o firmă de import de piese pentru utilaje, continuând cu mai multe companii cu diferite obiecte de activitate. Între timp, s-a mutat în Bucureşti, apoi în Târgovişte, iar de doi ani şi jumătate locuieşte în Cluj-Napoca. Şi-a îndreptat atenţia spre construcţii când, în 2010, trei dintre cei cinci copii ai săi erau bolnăvicioşi şi au ajuns să fie suspecţi de astm. „Au urmat ani grei de umblat prin spitale, pentru a vedea cum putem să-i însănătoşim. Am început să citesc despre asta. Am început cu mâncarea - între timp am devenit vegetarieni - apoi apa şi, în final, am ajuns la aer pe care tindem să-l neglijăm, deşi într-o zi consumăm circa o jumătate până la un kilogram de mâncare, bem 2-3 litri de apă şi respirăm 11.000 litri de aer”, povesteşte Alin. A descoperit că apartamentul în care locuia în Târgovişte avea igrasie care nu se vedea. „Am aflat că igrasia este unul dintre factorii principali ai declanşării astmului şi a alergiilor la copii. Atunci am zis, trebuie să construiesc de la zero o casă sănătoasă în care problema igrasiei şi a alergiilor să dispară”, povesteşte omul de afaceri.
„Ratele le plăteşti 30 de ani, cheltuielile - toată viaţa”
În 2012, şi-a cumpărat un teren în Târgovişte şi a început să caute firme de arhitectură pentru a construi casa pe care şi-o dorea. „Eu am mai avut un pitic pe creier. În clasele VII-XII, am lucrat în fiecare vacanţă de vară. Omul pentru care lucram m-a rugat o dată să-i plătesc gazul. Aveam o casă cu piscină interioară imensă. Ştiu că am plătit gazul pe o lună zece salarii. Mi-a rămas chestia asta şi am zis că dacă îmi fac casă nu vreau să fiu sclavul acesteia. Astfel, m-am gândit că aş vrea să fie atât de mici cheltuielile încât să mi-o permit chiar dacă nu lucrez sau dacă mă dă cineva afară de la muncă”, povesteşte Muste.
Ulterior, a realizat că la unele case costurile de întreţinere ajung la nivelul ratei de achiziţie a locuinţei. „Diferenţa este că rata o plăteşti 30 de ani, dar cheltuielile de întreţinere le plăteşti toată viaţa. Aşa am hotărât să construiesc o casă care e şi eficientă energetic”, a explicat antreprenorul.
A ales o firmă de arhitectură care i-a făcut un proiect de astfel de casă. „Când am văzut că e o casă din beton nu foarte diferită de ceea ce se construia atunci, am renunţat şi am zis că trebuie să fac eu totul de la zero, deşi nu ştiu nimic despre case”, detaliază Alin.
Între 2012 şi 2015 a citit despre casele pasive, despre casele sănătoase şi principiile de construire a acestor case. În 2015, a găsit un articol despre un arhitect polonez care construia case de paie în Bucureşti. L-a întâlnit pe ineditul arhitect şi i-a propus să îi fie asociat.
Una dintre cele mai eficiente energetic case din lume
„Am început să construim o linie de fabricaţie de la zero. În momentul de faţă, există doi producători în lume care produc panouri din paie – adică un cadru de lemn în care se bagă baloţi de paie şi apoi se presează. Acesta este nivelul la care s-a ajuns. Ce facem noi este cea mai avansată formă de pereţi cu paie, iar tehnologia ne permite să livrăm pereţii la stadiul de semifinisat”, povesteşte Alin.
Timp de doi ani s-a lucrat la acea linie de fabricaţie. „În 2017, am ajuns la primul panou de acest gen. Eu mă gândeam deja că vreau să fac pereţi din el, astfel că unghiurile trebuiau să fie foarte bine făcute, planeitatea foarte bună, ca şi cum ai vrea să pui direct mobilă pe el”, relatează antreprenorul.
S-a început cu două proiecte: Hill House şi casa RIA, ambele în Târgovişte. „Casa RIA, pe care am construit-o pentru familia mea, trebuia să fie eficientă energetic, pasivă şi sănătoasă. A ieşit o casă super-eficientă energetic. O casă normală consumă 350 kW-oră/m3 pe an. Casele pasive consumă maximum 15 kw-oră/m3, iar casa Ria consumă 2 kw-h/m3”, povesteşte Muste.
Construcţia a durat doi ani, iar în 2019, casa RIA a devenit una dintre cele mai eficiente case pasive din lume şi cea mai eficientă din zona noastră climatică, precizează antreprenorul. Secretul? „Am fost foarte atenţi la detalii. Chiar dacă a fost un proiect-pilot, fiind şi casa mea, a fost foarte important să atingem cele mai bune standarde şi să învăţăm. De fapt, tot procesul început în 2015 a fost unul de învăţare continuă”, spune Muste.
„Am vrut să am un impact global”
După ce a fost la târguri internaţionale de case pasive din Germania şi SUA, antreprenorul a venit cu un plan: „Să ajungem la un grad de automatizare extrem de mare astfel încât să putem avea un impact global cu acest tip de construcţie.” Muste spune că paiele sunt similare cu polistirenul şi vata minerală în ceea ce priveşte capacitatea de izolaţie a pereţilor. „Diferenţa este că paiele sunt un material natural care are permeabilitate şi nu are emisii nocive. Nici vata minerală nu e rea, dar are amprentă mare de dioxid de carbon. În plus, prin paie trece umiditatea”, spune antreprenorul.
El a mai susţinut că paiele au şi o rezistenţă structurală mare: „Presate, acestea devin rigide, lucru care ajută în caz de încărcări cu zăpadă, cutremure, vânt”. Muste spune că tehnologia pe care o foloseşte este unică în lume datorită modului în care compactează pereţii din paie: „E foarte greu să realizezi un panou perfect drept. Nimeni în lume nu face ce facem noi acum”. Paiele sunt presate şi introduse în cadre de lemn, apoi sunt învelite cu mai multe straturi pentru a se asigura că nu ajung umezeala şi rozătoarele.
Muste a lucrat la perfecţionarea liniei de fabricaţie astfel încât să poată realiza întregii pereţi ai caselor. Astfel că a început să caute arhitecţi pasionaţi în domeniu. Faptul că a găsit astfel de specialişti la Cluj l-a determinat să se mute aici, deschizând un mic studio de arhitectură
Cartier de case pasive în Cluj-Napoca
În 2020, a demarat construcţia la Cluj-Napoca a unui mini-cartier de case pasive - în zona Borhanci – Sol Residence. Ansamblul are opt case. Printre avantajele menţionate de constructor se numără lipsa substanţelor toxice, pereţii din paie şi lemn menţin un grad de umiditate optim si confortabil, un sistem de ventilatie cu recuperare de căldura va schimba întregul volum de aer interior, cu aer purificat si proaspăt de afară. Facturile de energie vor fi foarte mici şi datorită panourilor solare instalate pe acoperiş. O casă la nivel finisat de 180 de metri pătraţi cu 202 metri pătraţi de curte costă 466.000 de euro, un preţ greu accesibil unei familii cu câştiguri medii. Odată cu automatizarea producţiei pereţilor în fabrică, Muste promite reduceri importante de preţ până la 975 de euro/mp finisat.
Se încarcă comentariile...
