Zacuscă de Cătina, pe bani norvegieni

Victoria Ungureşan, bibliotecara din Cătina, speră ca anul acesta să fie ultimul în care pune zacuscă pe iarnă în propria gospodărie.

14 comune din Câmpia Transilvaniei vor să îşi facă o fabrică de zacuscă şi alte conserve de legume. Cu vinete, fasole sau ciuperci, zacusca de Cătina, o comună din judeţul Cluj, are şansa să devină un brand mai mult decât local.

O fabrică de zacuscă, dar şi de alte conserve de legume are şanse mari să fie construită în comuna clujeană Cătina. Proiectul pentru a obţine 500.000 de euro prin Programul Norvegian de Cooperare va fi depus în ianuarie. Localnicii au şi reţetele de zacuscă pregătite, numai banii să vină! Locul pentru o astfel de fabrică a fost ales dintre patru propuneri: Mociu, Cătina, Palatca şi Suatu. „O comisie a Asociaţiei Microregionale Câmpia Transilvaniei (AMCT) a decis că cel mai bun spaţiu pentru o astfel de fabrică ar fi aici, la Cătina", spune primarul acestei comune, Alexandru Bota. Este vorba despre grajdurile fostului CAP şi clădirea în care au funcţionat birourile administrative ale cooperativei comuniste. „Noi nu ne-am demolat clădirile CAP-ului, ba chiar le-am renovat. Iar acum sunt conectate şi la electricitate, gaz, internet, iar de anul viitor vom avea şi canalizare, tot pe bani europeni", mai spune primarul din Cătina, fost contabil la CAP, înainte de 1989.

În aceeaşi clădire funcţionează acum biblioteca din comună, dar şi Punctul de Acces Public la Informaţii, adică o sală cu calculatoare de la care localnicii pot accesa internetul.

Zacusca salvatoare

Făbricuţa de zacuscă şi alte conserve de legume ar urma să aibă, la început, doar 100 de metri pătraţi, necesari producţiei, şi alţi 50 de metri pătraţi destinaţi depozitării materiei prime.

„În prima fază, ar fi nevoie de 10 angajaţi, dar dacă totul merge bine, există posibilitatea extinderii. Spaţiu avem destul", mai spune primarul. El a precizat că locul a fost ales şi pentru că este în centrul microregiunii, unde le-ar fi mai uşor să ajungă agricultorii legumicutori cu producţia din propriile grădini, pe care nu întotdeauna reuşesc să o valorifice în totalitate în pieţe sau la procesatori. Este vorba despre ardei, vinete, ceapă, fasole, morcovi sau cartofi. „O astfel de fabrică este o adevărată şansă pentru oamenii din regiune. Va fi o sursă de venit destul de bună. Beneficiarii vor fi persoane vulnerabile din punct de vedere social, cum ar fi cetăţenii fără nicio sursă constantă de venit, cei fără locuri de muncă", spune  Victoria Ungureşan, biliotecara din Cătina, care va fi implicată şi în proiectul fabricii. „Proiectul va fi depus în ianuarie, pentru o finanţare de aproximativ 500.000 de euro, prin Programul Norvegian de Cooperare. Este realizat de Fundaţia Civitas în parteneriat cu Asociaţia Microregională Câmpia Transilvaniei. După depunere, evaluarea va dura cel puţin două luni, dacă totul merge bine", a precizat Angela Bereschi, directorul AMCT.

Suma este nerambursabilă, însă partea română va trebui să acopere unele costuri de management, potrivit procedurilor de acordare a acestor finanţări, din partea guvernului regatului Norvegiei. „Noi am luat exemplul fabricii de conserve de fructe de la Lupeni, judeţul Harghita, pe care am vizitat-o. A fost făcută tot cu bani de la norvegieni", a dezvăluit primarul de unde i-a venit ideea.

Reţete locale de zacuscă

Localnicele din Cătina spun că vor pune la bătaie cele mai inspirate reţete de zacuscă şi de conserve de legume, pentru succesul fabricii. „Ceapă, ardei gras, gogoşari, roşii...", începe să înşire ingredientele primare pentru zacuscă Delia Bota (56 de ani), învăţătoare în comună. „Se poate face cu vinete, cu fasole, ba chiar cu ciuperci. Eu pun şi boabe de piper şi foi de dafin. La sfârşit, înainte să iau zacusca de pe foc, pun usturoi presat, care dă un gust deosebit", dezvăluie secretul său culinar gospodina. În afară de zacuscă, fabrica ar putea conserva fasole verde, cu roşii decojite şi cu morcovi. „Ar putea fi o mâncare de post destul de consistentă, mai bună decât fasolea verde conservată doar în apă", mai spune Delia Bota.

Soluţie de rezervă

Dacă proiectul nu va primi finanţarea norvegiană, iniţiatorii mai au o soluţie: fondurile structurale. „O astfel de idee ar putea primi finanţare prin Măsura 123, pentru care sesiunea de depunere a proiectelor este între 1 şi 31 martie 2011, potrivit calendarului pe anul următor", a precizat Vakar Istvan, directorul ajunct al Oficiului Judeţean de Dezvoltare Rurală şi Pescuit Cluj. Conducerea asociaţiei ia în calcul şi această variantă.