VIDEO Vreţi să slăbiţi mai repede? Beţi lapte!

Medicul nutriţionist Mihaela Bilic le-a recomandat, la Cluj-Napoca, doamnelor şi domnişoarelor care vor slăbească să consume lapte deoarece acest aliment ajută la arderea grăsimilor cu 30% mai repede dacă e inclus în dietă. Bonus: laptele nu îmbolnăveşte şi nu îmbătrâneşte.

Laptele ajută reprezentantele sexului frumos să slăbească mai repede, le menţine tinere şi sănătoase, îi ajută pe copii să crească în înălţime şi să aibă dinţi puternici, carnea de porc e mai bună decât cea de vită şi nu trebuie să lipsească din alimentaţia copiilor şi adulţilor. Afirmaţiile acestea le-a făcut, la o conferinţă din Cluj-Napoca, nutriţionistul Mihaela Bilic, o fostă elevă a cunoscutului nutriţionist Nicolae Hâncu şi un om care iubeşte Clujul.

Energică, veselă şi foarte comunicativă, Mihaela Bilic le-a vorbit, aproape trei ore, participanţilor la o conferinţă despre lapte. „Aş vorbi mult despre lapte şi nimic de rău", spune aceasta. De data aceasta, ea a venit la Cluj ca să susţină un proiect al celor de la „Albalact" - Campania „Doza Zilnică de Lactate".

Imagini de la conferinţa Mihaelei Bilic din Cluj-Napoca

Deşi în sală nu erau mai mult de 30 de persoane, printre care se aflau doar doi domni, nutriţionistul le-a spus că zilnic avem nevoie de 1 gram de calciu, indiferent de vârstă, sex şi activitatea defăşurată.

„O porție de calciu înseamnă 300 mg indiferent dacă provine dintr-un pahar de lapte dulce, două iaurturi mici, o cutie de brânză proaspătă, un "triunghi" de cașcaval sau două linguri de parmezan ras. În fiecare zi trebuie să consumăm trei porții de calciu, adică DZL (Doza Zilnică de Lactate). Având în vedere diversitatea de produse în care poate fi transformat laptele, este imposibil să nu putem găsi un "lapte" pe gustul nostru", explică doctorul Mihaela Bilic.

Lapte de poveste

Participanţii au primit şi o cărţulie numită „Povestea Laptelui", semnată de nutriţionistul Bilic. „Laptele este unul dintre rarele alimente, dacă nu singurul, în care să fie prezente toate elementele nutritive de bază, în proporții optime și cu biodisponibilitate crescută, putând fi eficient utilizate de organism. Pe lângă procentele echilibrate de proteine (3-3,5%), glucide (4-5%) și lipide (3,5-4,5%), în lapte găsim toate mineralele indispensabile vieții. Dacă ar avea și fibre, l-am putea numi ALIMENTUL IDEAL, pentru că am putea trăi consumând doar lapte și produse lactate. Dar nimeni nu e perfect...", scrie aceasta în primele rânduri ale cărţii.

Cifre: Românii nu beau lapte

În statistica făcută de firma ce a iniţiat campania, toţi românii spuneau că zilnic consumă lapte. În realitate, lucrurile stau exact invers. Studiul Euromonitor International 2011, furnizat de Tetra Pak, arată că românii sunt pe penultimul loc în privința consumului de lapte industrializat din Europa, cu 12,6 kg/an per capita, doar bulgarii consumând mai puțin (9,2kg/an), pe când media Europei de Est este de 33,5 kg/an. Consumul mediu de lapte în Europa Occidentală este de 67,5 kg/an de persoană. Și în ceea ce privește iaurtul și laptele bătut românii se află pe penultimul loc, cu 8,1 kg/an, în timp ce media Europei de Est este de 12,1 kg/an pe cap de locuitor, iar cea a Europei Occidentale este de 19 kg/an.

„Nu am văzut o mamă care să nu aibă bani pentru dulciurile din reclame. Pentru lapte, nu. Cheltuim mult pe ceea ce pare bun, pe sare, pe grăsimi şi pe fiţe", a afirmat Mihaela Bilic. Acesteia i se pare frustrant că într-o ţară unde este lapte din belşug, în care e ieftin, iar oamenii „uită" să-l consume.

S-a făcut nutriţionist pentru că asta a dorit, pentru că Nicolae Hâncu a susţinut-o, demonstrând că a face nutriţie nu înseamnă să tratezi „ toate grasele care nu au voinţă să se oprească din mâncat" - după cum i-au spus, în studenţie, profesorii ei din Bucureşti. „Domnul Hâncu mi-a zis: lasă-i în pace şi vezi-ţi de drumul tău. Am plecat în străinătate şi am învăţat pentru că în România nu ai cum să înveţi nutriţie decât pentru oamenii bolnavi", mărturiseşte nutriţionistul.

Pledoarie pentru lapte. 10 motive

Mihaela Bilic a oferit şi câteva beneficii, susţinute de argumente solide, pentru a consuma lapte.  Le redăm punctual:

-          Slăbim mai repede. Putem slăbi cu 30% mai repede dacă includem în dietă lapte și produse lactate (iaurt, lapte bătut, brânză proaspătă, urdă). Calciul din lapte se leagă de grăsimile alimentare din intestin și le blochează absorbția prin procesul de saponificare. Adică le transformă în săpun, care va fi eliminat din organism, în loc să se depună pe șoldurile noastre!

-          Nu îmbătrâneşte şi nu îmbolnăveşte. Laptele e singurul produs de origine animală care nu creează acidoză, adică nu îmbătrânește și nu îmbolnăvește? Se știe că produsele vegetale (legume, fructe, cereale) sunt alcalinizate, iar cele animale (carne, pește, ouă) determină un mediu acid. Laptele este excepția, prezența lui în organism este neutră.

-          Ajută la creşterea în înălţime. "Bine crescut" înseamnă crescut cu lapte? Adolescenții care consumă lapte și produse lactate în cantitate crescută (3-4 porții pe zi) au șanse să crească în înălțime cu 0,45% mai mult, independent de factorii genetici. Cu alte cuvinte, laptele face oamenii mai înalți, cu un plus de 0,5-1 cm pentru fiecare an "bogat" în lapte!

-          Reduce cu 50% riscul de accidente vasculare cerebrale. Laptele reduce hipertensiunea arterială și scade cu 50% riscul de accidente vasculare cerebrale. Există o asociere inversă semnificativă între nivelul tensiunii arteriale și aportul de calciu, magneziu și potasiu din alimentație. Aceste minerale se află în proporții optime și toate la un loc doar în lapte. De aceea, laptele și produsele lactate degresate pot fi considerate alimente eficiente în prevenția și tratamentul hipertensiunii arteriale la orice vârstă, inclusiv la copii, adolescenți și gravide.

-          Dinţi mai puternici. Pasta de dinți cea mai eficientă în lupta cu  cariile este... brânza și laptele? Mineralele (mai ales calciul și fosforul), proteinele și grăsimea din lapte sunt factori de protecție extrem de eficienți împotriva cariilor. Laptele neutralizează pH-ul acid din gură, împiedică aderarea bacteriilor la smalțul dinților și favorizează remineralizarea smalțului, acolo unde acesta a fost deja afectat de carii sau tartru.

-          Nu există intoleranţă la lapte. Nu există fenomenul numit intoleranță la lactoză, este vorba doar de o scădere temporară a capacității organismului de a digera zahărul din lapte. Lactoza este un dizaharid format din glucoză și galactoză care trebuie "desfăcut" de enzima numită lactază. Dacă nu bem lapte și produse lactate în mod constant, această enzimă nu se mai produce. În concluzie, cu puțin efort și introducând treptat laptele în alimentație vom scăpa de balonarea tranzitorie produsă de acesta. Un mic secret: în produsele lactate acide (lapte bătut, iaurt, sana, kefir) și în brânzeturi, lactoza este deja "digerată" de bacteriile lactice, deci consumați-le fără grijă, nu dau "intoleranță"!

-          Nimic nu poate înlocui laptele ca sursă de calciu pentru organism. Deși există calciu în cantitate crescută și în alte alimente (legume, fructe oleaginoase, cereale), numai din lapte acest mineral  poate fi absorbit și utilizat eficient. În lapte există raportul optim calciu/fosfor = 1/3, absorbția intestinală este de 40% (față de 5% din vegetale), iar conținutul de calciu este semnificativ (125 mg calciu/100 ml, față de 21 mg calciu/ 100g în soia).

-          Un organism mai puternic. În lapte există bacterii nobile numite PRO-biotice, adică favorabile vieții (în contrast cu termenul ANTI-biotice, care înseamnă împotriva supraviețuirii)? Laptele este un aliment viu, bacteriile lactice fiind "responsabile" pentru diversitatea de gust și consistență a produselor ce pot fi obținute din lapte. Aceste bacterii ajung și în intestinul uman, unde echilibrează și regenerează flora bacteriană responsabilă atât pentru imunitatea organismului, cât și pentru o digestie optimă.

-          Sloganul "Beți zilnic 2 litri de lichide" presupune inclusiv lapte. Laptele conține 83% apă, deci este nu numai un aliment, dar și o sursă de hidratare. Cu condiția să fie degresate, laptele și produsele lactate acide (lapte bătut, iaurt) pot fi băute pe post de apă. În felul acesta, este acoperit necesarul de minerale, iar aportul caloric este nesemnificativ (30 cal/100 ml).

-          Creierului îi place laptele și mai ales forma lui "înghețată". Laptele este o sursă de serotonină, un aminoacid esențial, care nu poate fi sintetizat în organism și trebuie adus prin alimentație. Nivelul acestei substanțe în creier determină starea de bine și relaxarea. Mai mult, consistența cremoasă a unor produse lactate precum smântâna, iaurtul, înghețata, stimulează o arie corticală responsabilă exclusiv de senzația de bună-dispoziție, așa că nu e de mirare că laptele poate fi un antidepresiv foarte eficient.

Dr. Mihaela Bilic este unul dintre cei mai cunoscuți medici nutriționiști din România. Absolventă a Facultății de Medicină Generală, Universitatea "Carol Davila", București, în prezent este Medic Primar în specialitatea Diabet și boli de nutriție. A publicat trei cărți: "Silueta dincolo de mituri" (2005), "Trăiesc, deci mă abțin" (2007) și "Sănătatea are gust" (2011).