Stiri din Cluj-Napoca

O clujeancă absolventă a Facultăţii de Arhitectură a realizat un proiect de restaurare a palatului guvernatorului Daciei Romane de la Alba Iulia. Proiectul include o cafenea, o grădină şi o şcoală de arte.

Lângă strada ce poartă numele unui împărat roman, Traian, din Alba Iulia, arheologii au scos la iveală ruinele palatului guvernatorului Daciei Romane. O tânără clujeancă, Iulia Strîmbu, absolventă a Facultăţii de Arhitectură şi Urbanism din Cluj-Napoca, s-a gândit să le valorifice şi a întocmit un proiect inedit care cuprinde un muzeu arheologic cu o cafenea, o grădină şi o şcoală de arte. Pe scurt, un Centru de Artă şi Arheologie.

„Timp de un an, am făcut practica la cabinetul unui arhitect din Alba Iulia. În timpul liber, mă plimbam şi am văzut că nu au un centru pentru copii. Atunci am căutat un loc, voiam să fie ceva special. Mă gândeam să ridic acel centru pe nişte ruine, însă trebuia să-l gândesc în aşa fel încât să-i atragă pe tineri", explică Iulia Strîmbu.

Click pe poze pentru a vedea imagini din proiectul Iuliei Strîmbu

A mers la Muzeul Naţional de Istorie al Transilvaniei de la Cluj, iar acolo a întâlnit-o pe Viorica Rusu-Bolindeţ, care i-a dat ideea să facă proiectul pe ruinele palatului guvernatorului Daciei Romane de la Alba Iulia.

Jos, la parter, a făcut un muzeu arheologic care să cuprindă vestigiile palatului. Deasupra ruinelor a gândit amplasarea unor pasarele metalice pe care turiştii să meargă şi să admire vestigiile. Acestea vor fi luminate şi noaptea şi vor putea fi văzute de cei ce trec prin zonă. La etajele 1 şi 2 a schiţat săli de clasă pentru o şcoală de arte (de dans, olărit, sculptat, ţesut), o sală de conferinţe şi birouri pentru arheologi cu laboratoare de restaurare. La parter a desenat o cafenea şi o grădină în aer liber.

De pe hârtie în strategia culturală

Despre acest proiect, coordonatorul şantierului arheologic de la palatul guvernatorului, muzeograful Viorica Rusu-Bolindeţ, spune că e prima soluţie de valorificare a unor ruine pe care o vede, pe hârtie, în ultimii ani. Ea regretă că, din păcate, nu există o colaborare între arheologi şi arhitecţi cum e în străinătate. „Sunt foarte mulţumită de ceea ce a reuşit să facă. Ar fi minunat dacă s-ar şi pune în practică. Sperăm să fie", afirmă muzeograful.

Însă, de la proiect până la practică mai este. Schiţele Iuliei Strîmbu ar putea deveni realitate după ce s-ar definitiva săpăturile, care costă mult. Consilieri locali din Alba Iulia s-au arătat foarte interesaţi de proiect. La fel şi iniţiatorul proiectului „Alba Iulia Capitală Culturală Europeană 2020", Florin Roman, vicepreşedinte PNL Alba. „Suntem foarte interesaţi să preluăm acest proiect şi suntem siguri că îl vom pune în practică cu sprijinul fondurilor europene. El este deja inclus în stategia Culturală Alba Iulia 2020", susţine Roman.

Săpăturile la palatul guvernatorului au început la sfârşitul secolului al XIX-lea de către Adalbert Cserni, primul director al Muzeului din Alba Iulia. Cele mai recente săpături au fost efectuate în perioada 1992-2011 de un colectiv condus de dr. Viorica Rusu-Bolindeţ, compus din arheologi ai Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca şi ai Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia.

Proiectul şi piese originale, la Bastionul Croitorilor

Planul Iuliei Strîmbu, imagini 3D ale palatului, piese de echipament militar, podoabe, vase în care se păstrau cosmetice şi medicamente, dar şi părţi ale unor statui imperiale pot fi văzute , până la mijlocul lui martie, la Bastionul Croitorilor din Cluj-Napoca.