VIDEO Colecţia de fotografii de familie a tatălui lui Emil Boc

Tatăl premierului, care va fi înmormântat astăzi în cimitirul din Răchiţele, păstra cu sfinţenie o colecţie impresionantă de fotografii de familie, dar şi cu diplome pe care le-a obţinut Emil Boc de-a lungul anilor de studiu.

Fotografii de familie, cu toţi copiii, dar şi cu Emil Boc la Cluj şi la Bucureşti stau frumos înşiruite pe peretele unei camere din casa părintească din Răchiţele. Tatăl premierului, condus azi pe ultimul drum, era tare mândru de pozele sale.

Bătrânul şi-a dorit mult să vadă Parlamentul României. Fiul său, Emil Boc, i-a împlinit această dorinţă imediat după ce a devenit deputat. „L-a dus la Bucureşti, să vadă Parlamentul. Ţin minte cât de bucuros era tata Nuţu Năii (Ioan Boc) când s-a întors acasă. Aceste două mari dorinţe le-a avut în viaţă: să-şi ştie copiii realizaţi şi să vadă Parlamentul", a povestit o vecină a părinţilor premierului, din Răchiţele.

„Când se repara strada, ştiam că vine Emil acasă"

Mama premierului a povestit că, după ce mezinul familiei a devenit premier, fiind aşteptat de Paşti acasă, în satul natal, cei din administraţia locală s-au pus pe treabă şi au reparat chiar şi drumul care leagă centrul comunei Mărgău de Răchiţele. „De Paşti, mă întrebau vecinii dacă o să vină Emil acasă. Zic: nu ştiu, că nu m-o sunat. Aşteptăm să vie, da' nu ştiu. Da' numa' i-am văzut pe toţi că reparau drumul. Cu excavatorul, cu tăte, călcau gropile, tomneau. Să vezi că a veni Emil, că repară aieştia drumul, am zis atunci. O lucrat săracii până aproape de Paşti", a povestit Ana Boc.

Tatăl premierului Emil Boc a fost cel care a adus banii în familie, lucrând de-a lungul anilor ca geamgiu, tâmplar, dar şi la cuptoarele de ars var de lângă satul Răchiţele, judeţul Cluj. În plus, povestesc sătenii, a lucrat ani buni şi în mină. A făcut doar patru clase, deoarece părinţii nu l-au lăsat să urmeze mai departe o şcoală. În ultimii ani, pasiunea bătrânului a fost stupăritul.

Ioan Boc s-a stins din viaţă marţi, la vârsta de 87 de ani, după o lungă suferinţă.