Cluj: VIDEO Minunile din biserica ţiganilor

Cei peste o sută de romi ce frecventează biserica din cartierul clujean Iris spun că aceasta a reuşit ce n-a reuşit nicio instituţie - să-i integreze în societate. La slujba de duminică, romii cântă în limba romani şi învaţă cum să se comporte în familie şi în lume.

Câţiva zeci de romi, îmbrăcaţi de sărbătoare, se împart cuminţi în stânga şi-n dreapta bisericii, între bărbaţi şi femei. Tinerele stau în faţă, cu creştetul acoperit şi fuste înflorate, iar mamele cu copii stau în spate. Bărbaţii şi-au pus costumul cel bun, cu „şpiţari” negri, şi ţin pălăriile în mână. Au venit la slujba de duminică, fiecare cu familia lui, aşa cum s-au obişnuit, deja, de câţiva ani.

Vezi aici o galerie foto surprinsă în timpul slujbei

Biserica penticostală din cartierul Iris adună o sută de enoriaşi, număr dublat de copiii şi nepoţii familiilor de romi. Printre predici, câţiva feciori şi câteva tinere, alături de un copilaş, se adună în faţa altarului, şi încep să cânte în romani. Sunt acompaniaţi de câţiva instrumentişti de pe margine, iar din cântările lor reiese optimism şi veselie.

Get the Flash Player to see this player.

url=/editor_files/Flash/muzica biserica romi.flv iurl=/editor_files/Image/muzica biserica romi_wmv2.jpg wmurl=/editor_files/Image/adev_tv.jpg width=300 height=300 loop=false play=false downloadable=false fullscreen=true displayNavigation=true displayDigits=true align=center dispPlaylist=none playlistThumbs=false

Biserica a făcut pentru ei ceea ce nu a reuşit nicio instituţie a statului, nicio autoritate locală ori vreun lider politic - i-a integrat în societate.

Din beţivi au devenit oameni respectaţi

Ca într-o procesiune a spovedaniei, fiecare dintre ei îşi recunoaşte păcatele lumeşti. „Am fost un beţiv şi un cărţar (cartofor)”, spune Eugen Sebeş, presbiterul bisericii. Nenea Traian, un bărbat durduliu cu pantaloni raiaţi, spune că, de când vine la biserică, s-a lăsat de scandaluri şi bătăi. O cicatrice ce abia se mai vede pe obrazul stâng a rămas dovada vieţii tumultoase pe care a dus-o. Acum, toţi spun că sunt mai buni. Au învăţat să-şi respecte soţiile, să-şi crească copiii, şi să îi trimită la şcoală.

„Este adevărat, trăim în felul nostru, fără o anumită cultură. Nici nu-i putem condamna pe părinţi, atât au putut să ne educe. Poate că noi, romii, suntem mai păcătoşi decât alţii”, rosteşte în predica sa Eugen Sebeş. Bărbatul are 47 de ani, zece copii şi mai mulţi nepoţi, şi este un exemplu viu de etică pentru comunitatea sa. A ales să fie un om educat, să citească, să-i înveţe pe alţii, şi să transmită acelaşi lucru familiei. Pentru a o întreţine, în restul timpului lucrează pe o maşină de taxi.

„E o minune ce a reuşit să facă biserica din ei. Copiii nu mergeau la şcoală, acum toţi studiază. Au învăţat să vorbească frumos. Vorbim cu ei despre familie, îi învăţăm ce înseamnă o soţie bună, o mamă bună. Îi învăţ educaţia în familie”, spune bărbatul.

Get the Flash Player to see this player.

url=/editor_files/Flash/biserica romi.flv iurl=/editor_files/Image/biserica romi_wmv1.jpg wmurl=/editor_files/Image/adev_tv.jpg width=450 height=450 loop=false play=false downloadable=false fullscreen=true displayNavigation=true displayDigits=true align=center dispPlaylist=none playlistThumbs=false

Pe lângă sfaturile primite la biserică, romii ar dori ca autorităţile locale să se implice mai mult în problemele lor. „Sunt şomer, şi faptul că sunt rom de multe ori mă împiedică să mă angajez”, spune Dragomir Şfaiţ, în vârstă de 58 de ani.

Biserica neoprotestantă, exemplu de integrare pentru romi

Cei care studiază problemele minorităţilor sunt de părere că anumite culte, mai ales cele neoprotestante, au reuşit, în ultimii ani, să integreze într-o anumită măsură cumunitatea romă în societate.

„Avem exemple în România, în care diferite biserici au avut capacitatea de a impune anumite exemple de comportament, pe care comunitatea de romi le-a acceptat. Dacă ne referim la schimbarea comportamentului acestei minorităţi, şi la formele de convieţuire cu ceilalţi pe care le găsesc, atunci putem spune că biserica, mai ales cea neoprotestantă, a reuşit să-i integreze în societate”, spune Horvath Istvan, directorul Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale.

Potrivit acestuia, religiozitatea are un efect mult mai rapid decât măsurile de integrare luate de către stat. „Nu putem compara ceea ce face statul cu ceea ce reuşeşte biserica. În primul rând, instituţiile încearcă să egalizeze şansele dintre categoriile de oameni pentru fiecare cetăţean, să le asigure drepturi sociale minimale, accesul la educaţie, ori la serviciile de sănătate”, explică Horvath Istvan.

3.029
de cetăţeni, adică 1% din populaţia totală a oraşului, şi-au declarat în Cluj, la ultimul recensământ, din 2002, apartenenţa la etnia romă

CITEŞTE AICI TOATE ŞTIRILE DIN CLUJ

Urmăreşte ştirile din Cluj pe Twitter ori prin RSS, contactează-ne prin Yahoo! Messenger sau e-mail, vizualizează pe YouTube producţiile video realizate de redactori. Fii mereu în legătură cu redacţia prin intermediul Facebook, Hi5 sau MySpace

Ţi-ai dori să îţi petreci concediul în Caraibe, cu 3.000 de euro în buzunar? Visul tău poate deveni acum realitate. Participă la concursul Miss Click 2009 şi ai şansa de a te distra pe cinste, alături de un prieten! Dă click pe imaginea de mai jos, spune-ne cum te cheamă şi lasă-ne un număr de telefon, iar fotografii noştri te vor contacta în cel mai scurt timp posibil. 

Garantat primeşti 100 de lei şi un photobook profesionist!

Citeşte aici regulamentul concursului