Cluj: VIDEO FOTO Centrul oraşului, în plină operaţiune de modernizare

adevarul

Publicat: 25.09.2009 20:21

Ultima actualizare: 09.08.2022 00:03

Modernizarea spaţiului public din preajma catedralei „Sfântul Mihail”, din centrul municipiului Cluj-Napoca, se apropie de final. Pavajul este realizat în proporţie de 90%, iar fântâna arteziană a fost construită din mers. adevarul.ro vă prezintă un nou reportaj multimedia de pe şantierele Clujului.

Galerii foto:
Cum se lucrează în Piaţa Unirii
Şantierul pieţei văzut de sus
PROIECT: Cum va arăta Piaţa Unirii

Dis de dimineaţă, o echipă de muncitori păşeşte în piaţa care reprezintă kilometrul zero al municipiului Cluj-Napoca. În spaţiul împrejmuit de garduri inestetice din PFL se dă o luptă invizibilă: Piaţa Unirii va fi refăcută din temelii, la aproape 100 de ani de la ultima reamenajare radicală. Lucrările au început în luna aprilie. Termenul de finalizare: 6 octombrie.

În prima fază, piaţa va fi amenajată şi va avea un pavaj identic, pentru a fi asigurat un spaţiu unitar. Potrivit proiectului, realizat de firma Planwerk, a doua fază, care va demara cel mai probabil anul viitor, va transforma străzile din estul şi vestul pieţei în spaţii pietonale.

Piaţa a fost pavată aproape în totalitate, cu excepţia unei suprafeţe din apropierea catedralei, ce oferă acces utilajelor la statuia lui Matei Corvin, emblema zonei centrale. Muncitorii firmei Iridium, care a câştigat licitaţia, au lucrat în paralel atât la pavaj cât şi la realizarea fântânii arteziene.

Pietrele cubice folosite de constructor sunt aduse de la cariera din Racoş. „Vin două maşini pe săptămână, deci am putut acoperi cu piatră cam cinci sute de metri pătraţi pe săptămână”, ne-a spis inginerul Ionel Pop, directorul firmei Iridium.
„A trebuit să aşezăm pietrele într-o ordine dezorganizată”, ne-a mai spus inginerul. Astfel, trecătorii nu vor observa nicio aliniere a bucăţilor cubice de rocă.

Pe de altă parte, constructorul a folosit un alt tip de piatră, mai deschisă, pentru a scoate în evidenţă traseul zidurilor de la clădirile romane descoperite sub piaţă, în continuarea „casetei” de sticlă sub care sunt expuse o parte dintre ruine.

În ceea ce priveşte fântâna, aceasta se întinde de-a lungul laturii dinspre Librăria Universităţi a pieţei şi va dispune de două rezervoare şi două pompe, care vor face apa să ţâşnească pe verticală, în jeturi asemănătoare Pieţei Mari din Sibiu. De o parte şi de alta a acesteia vor fi amplasate bănci şi vor fi plantaţi copaci. „Fântâna va fi iluminată, dar nu va cânta”, a ţinut să precizeze inginerul Pop.

Potrivit proiectului, copacii ce vor fi amplasaţi aici ar trebui să aibă vârsta de cinci-şase ani, însă municipalitatea clujeană a mai dat greş în această privinţă, atunci când pe Bulevardul Eroilor, transformat parţial în spaţiu pietonal, a plantat puieţi.

Groapă în piaţă pentru pomul de Crăciun

O noutate a proiectului o reprezintă realizarea unei fundaţii care să susţină un brad de până la 25 de metri, ce va fi amplasat aici an de an, de Crăciun. Până acum, potrivit arhitectului Eugen Pănescu, directorul firmei proiectante, un amplasament pentru brad exista doar la nivel de idee.

În prezent, în Piaţa Unirii s-a săpat o groapă de aproximativ un metru şi jumătate, unde vor fi „ascunse” picioarele cadrului de susţinere al bradului. „Picioarele vor fi sub paviment, iar când bradul nu va fi prezent, groapa va fi acoperită cu pavaj”, a spus Pănescu.

În Piaţa Unirii urmează să fie montat şi un patinoar, iarna, iar în anotimpurile calde s-ar putea amplasa aici scene pentru organizarea diferitelor evenimente.

Reabilitarea statuii lui Matei Corvin, departe de finalizare

Peste un an, grupul statutar din centrul pieţei va arăta ca nou, dacă cei ce au câştigat licitaţia se pun pe treabă.

Primarul Sorin Apostu a semnat, la sfârşitul lunii iulie, contractul pentru execuţia lucrărilor de consolidare a grupului statuar Matei Corvin cu reprezentaţii Concefa, desemnată câştigătoare în urma licitaţiei. Concefa are la dispoziţie un an pentru executarea lucrărilor, contra unei sume de aproximativ 1.600.000 de lei.

Expertiza şi proiectarea reabilitării monumentului Matei Corvin au fost realizate de către SC UTILITAS SRL, în asociaţie cu fundaţia Part of Art, iar valoarea acestuia a fost de 149.16,48 lei.

Valoarea estimată a investiţiei, confirm studiului de fezabilitate, este de peste patru milioane de lei. Conform convenţiei încheiate între municipiul Cluj-Napoca şi Ministerul ungar al educaţiei şi culturii, maghiarii finanţează 400.000 de euro din suma totală, iar restul este asigurată de Primăria Cluj-Napoca.

View Larger Map

Statuie investigată cu infraroşu

Deşi Concefa ar fi trebuit să înceapă lucrul încă de acum o lună, doar ieri au putut fi zăriţi pe schela ce acoperă statuia trei muncitori. Potrivit inginerului Ionel Pop, care a văzut ce s-a petrecut în zonă, Concefa a întâmpinat probleme în realizarea lucrărilor din cauza mâlului, care s-a infiltrat prin fisuri în soclul foarte vechi al statuii.

„S-au făcut investigaţii prin toate metodele, de la endoscopii foto până la infraroşu, iar probele sunt analizate în străinătate. Când vor veni rezultatele, se va face o şedinţă mare, cu proiectantul, consultantul, constructorul, istoricii şi inginerii”, ne-a explicat Oana Buzatu, purtătoarea de cuvânt a Primăriei municipiului Cluj-Napoca.

În ce priveşte reabilitarea monumentului, există două teorii. Prima se referă la faptul că statuia ar putea fi luată de pe soclu, pentru a fi recondiţionată mai uşor, iar alta care se opune acestei măsuri, din cauza faptului că monumentul ce reprezintă calul e prins de soclu în beton la o adâncime de circa de 60 centimetri.

Nicio decizie nu se va lua, însă, fără acordul consultantului, potrivit unor surse apropiate proiectului. Firma constructoare a anagajat o persoană care caută schiţe ale proiectului, de la momentul construirii, în arhivele din Budapesta.

Muncitorii, săteni din comuna Sic

Inginerul Ionel Pop, clujean de peste 30 de ani, este încercat de emoţii atunci când îşi imaginează cum va arăta piaţa finalizată. „E o mare încercare să schimbi viaţa unui oraş, cu atât mai mult a Clujului”, ne-a spus acesta.
Nu doar el lucrează cu emoţii, ci şi muncitorii, care bat pietrele cu ciocanul şi nivelează terenul.

Oamenii sunt din comuna Sic şi sunt foarte încântaţi că pot ajuta la schimbarea la faţă a Clujului. „Nu pot să spun că munca e grea, e cam la fel ca peste tot, iar modalitatea de pavaj e aceeaşi”, ne-a spus Gabriel Ilişan, şeful echipei de muncitori care „toarnă” infrastructura manual.