Stiri din Cluj-Napoca

La Someşu Rece se află uzina electrică realizată de austro-ungari, care a asigurat, din 1906, timp de 64 de ani, energia electrică pentru Cluj-Napoca. Instalaţiile sunt şi acum perfect funcţională şi pot oricând da, din nou, lumină.

La aproximativ 40 de kilometri de Cluj se află o minune a tehnicii, de la începutul secolului trecut: Uzina electrică de la Someșu Rece. Povestea ei începe în anul 1902, când Primăria Clujului a organizat un concurs (un fel de licitație din vremurile noastre) pentru înfiinţarea Uzinei Electrice Cluj. Pentru că demersul a eşuat, un an mai târziu, în 10 martie 1903 s-a organizat al doilea concurs, la care au fost depuse şase oferte. Dintre acestea, a fost declarată câștigătoare firma austro-ungară Ganz & Co.

Astfel, în 5 iulie 1904, se înfiinţează Uzina Electrică Cluj, care semnează o convenție cu firma Ganz pentru construirea centralei electrice de la Someșul Rece. Aceasta a fost concesionată, pe 25 de ani, firmei austro-ungare, potrivit documentelor vremii.



În 15 iulie 1906, se pune în funcțiune centrala, inițial cu două hidroagregate Francis, a câte 1.200 cai putere fiecare. „A fost ales acest loc pentru că apa din această zonă avea mult potențial energetic, iar investiția a fost cea mai convenabilă. Sunt două văi importante în zonă, ale căror ape au fost captate, apa a fost dirijată printr-un tunel și prin conducte forțate și ajungea la cele două generatoare”, spune inginerul Liviu Alb, care a lucrat 45 de ani la Electrica și care, de-a lungul timpului s-a ocupat și de uzina de la Someșul Rece.

Istorie zbuciumată

Aflat acum în pragul pensionării, inginerul Alb prezintă cu mult drag, celor care calcă pragul uzinei, cele mai importante elemente și o istorie a acesteia.
În 1929 uzina livra 14.147.000 de kW/h de energie electrică. În același an se înființează Regia Mixtă cu un patrimoniu de peste 107 de milioane de lei, la valoarea din aceast vreme.

Aceleași documente arată că în perioada 1929-1932, criza economică s-a resimțit și la Regia de Electricitate Cluj, astfel că starea tehnică a instalațiilor se înrăutățește, uzina are pierderi de 36% din energia vehiculată. Așa se face că din 1932, își reduce activitatea, iar personalul este redus de la 40, la şapte. În 1933, Societatea Mixtă Electrică Cluj avea 14.762 de abonaţi.



În istoria uzinei mai este consemnat și faptul că în 1 decembrie 1935 a fost alimentată cu electricitate de la Someșul Rece și municipiul Turda. În 1941, după cedarea Ardealului de Nord, hidrocentrala de la Someșul Rece nu mai furnizează energie electrică, orașul fiind alimentat de la Aghireș, de la o centrală termică.

Mai este consemnat și faptul că în 9 octombrie 1944, fasciștii aruncă în aer instalațiile centralei termice din Cluj, de pe strada Ilie Măcelaru, ce perturbează furnizarea energiei electrice a orașului. Doi ani mai târziu, în 1946 a fost electrificată comuna Florești, a doua după Someșeni.

Muzeu cu utilaje funcționale

Acum, uzina intactă, cu toate utilajele funcționale, a devenit muzeu. Însă nu unul deschis tututor, ci doar cu circuit închis, pentru energeticieni. „Dorim să o introducem în circuitul turistic al zonei, să fie accesibil tuturor și să ne aducă turiști”, spune Viorel Pleșa, președintele Asociației „Pelaghia” din Mărișel, înființată cu scopul de a promova turismul în zonă.

Muzeul conține, pe lângă cele două turbine marca Ganz, toate utilajele și uneltele necesare întreținerii uzinei electrice. Vizitatorii pot vedea și corpuri de iluminat din anii ’70, dar și telefoane cu manivelă, centrale telefonice manuale, cu fișete, mașini de scris, toate folosite în cadrul uzinei, de-a lungul timpului.

Perfect funcţională

Uzina de la Someşul Rece nu a mai fost folosită la alimentarea Clujului, din anii ’70. „Asta de când a intrat în funcțiune salba de hidrocentrale de la Gilău, Tarnița, Mărișel și Beliș”, explică inginerul Liviu Alb.

Oricum, precizează acesta, în caz de necesitate, uzina de la Someşul Rece poate oricând porni şi să dea din nou lumină Clujului, fiind perfect funcţională şi acum.