Universitarul Marius Rotar: „Preoţii nu trebuiau să participe la marşul anti-crematoriu!“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Cercetătorul Marius Rotar din Alba Iulia, preşedintele unui ONG din Transilvania care militează pentru incinerare, susţine că marşul de ieri de la Cluj-Napoca a fost unul religios şi că nu e normal ca preoţii să se implice în dezbaterea legată de înfiinţarea crematoriului din Mănăştur.

Marius Rotar din Alba Iulia, preşedintele ONG-ului „Amurg. Romanian Cremation Association", a postat, în ultimele zile, pe site-ul asociaţiei informaţii despre cursul evenimentelor legate de înfiinţarea crematoriului din cartierul clujean Mănăştur.

Protestatarii „anti-crematoriu" nu au fost primiţi de primar

El spune că marşul tăcerii organizat ieri la Cluj a fost o manifestare religioasă. „De ce au fost prezenţi preoţii la acel protest? De ce au intervenit? Preoţii nu trebuiau să participe la marşul anti-crematoriu! Există biserici creştine ce acceptă incinerarea. Însă lumea nu ştie ce înseamnă incinerare. Mulţi nu au văzut decât în filme ce înseamnă crematoriu, doar în filmele americane, nu în realitate", susţine cercetătorul din Alba Iulia.

Citeşte şi „Afacerea crematoriul": 200.000 de euro şi 1.500 de cadavre pe an

El mai zice că rata incinerărilor în Uniunea Europeană e de 36% şi că în Transilvania ar fi nevoie de un crematoriu. „Incinerarea e o utilitate publică în condiţiile în care e tot mai greu să găseşti un loc de veci şi e nevoie în zonă de un crematoriu. S-au incinera în Transilvania în jur de 1.200-1.500 de decedaţi, cum se întâmplă deja într-un stat european", adaugă Marius Rotar.

Toate crematoriile se deschid cu scandal

Universitarul mai afirmă că, în România, toate crematoriile se deschid cu scandal. Aşa s-a întâmplat şi cu crematoriul Cenuşa din Bucureşti, creat în 1928 de un grup de entuziaşti. „ Cred că, în 1928, când se inaugura crematoriul Cenuşa, cremaţiunea n-a mai fost în atenţia opiniei publice atât de mult, după cum se întâmplă zilele acestea", scrie cercetătorul pe www.incinerareamurg.ro. Acel crematoriu este azi monument istoric de interes naţional, de clasa A. Legendele urbane ale Bucureştiului spun că la acel crematoriu ar fi fost incinerat mareşalul Ioan Antonescu, dar şi Ana Pauker.

O zi la singurul crematoriu uman din ţară

Momentan, în ţară există un singur crematoriu, cel din Vitan Bucureşti, inaugurat cu scandal. Cercetătorul Marius Rotar spune că a fost de mai multe ori la crematoriul Vitan. „Am fost la crematoriul din Bucureşti, nu se simte niciun miros, nu e nici fum. Acolo s-au incinerat 853 de morţi anul trecut. În Europa, rata incinerărilor este de 36%", explică universitarul.  

„Nu e doar o problemă ce ţine de igienă, ci şi de demnitatea omului"

Purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, preotul Bogdan Ivanov, spune că are ştiinţă de acest cercetător şi de ideile sale. „E, în mod cert, şi preocuparea Bisericii. E o problemă ce implică şi o dimensiune religioasă. Trecerea omului dincolo nu e doar o problemă ce ţine de igienă, ci şi de demnitatea omului. De aceea, e, în mod cert, şi preocuparea Bisericii", afirmă Bogdan Ivanov.

Despre site şi Marius Rotar

„Amurg. Romanian Cremation Association este un ONG fondat în aprilie 2010 şi are 35 de membri. Pe site se prezintă o scurtă istorie a incinerării în România, motivele pentru care militează pentru această practică, dar şi români celebri care au fost incineraţi.

Marius Rotar este istoric, cercetător principal III la Universitatea „1 Decembrie 1918" din Alba Iulia. E un pionier al cercetărilor asupra morţii în Romînia, fiind autorul primei teze de doctorat dedicată exclusiv analizei morţii în istoriografia românească (2005). Lucrarea a fost publicată în două volume în 2007 şi însumează aproape o mie de pagini. A publicat peste peste 30 de studii despre moarte în reviste de specialitate din Romania, SUA, Anglia, Italia şi Republica Moldova.

Din 2006 a iniţiat o cercetare susţinută, centrată pe investigarea tematicii crematoriilor şi incinerărilor umane în Romania, o premieră în mediul ştiinţific românesc.

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite