Cluj: Ucigaşul de chiaburi, uitat de rudele victimelor
0
Fostul ofiţer de Securitate Teodor Sârbu trăieşte liniştit la numai câteva străzi distanţă de fiica uneia dintre victimele sale. După 60 de ani, Cornelia Schelinger, fata chiaburului din satul Orosia, judeţul Mureş, împuşcat cu cinci gloanţe de securişti, îşi aduce aminte cu groază de acele clipe.
Cu o fotografie alb-negru în faţă, din care răzbate chipul de bărbat mândru al tatălui ei, Cornelia Schelinger se lasă cuprinsă încet de umbrele trecutului. Casa în care îşi duce bătrâneţea, în centrul Turzii, e numai la câteva străzi distanţă de cea a fostului torţionar securist ce a participat la acţiunea de lichidare a „duşmanului poporului”, aşa cum era considerat pe atunci părintele femeii. Fost sublocotenent al Securităţii Poporului din Turda, Teodor Sârbu a dus la bun sfârşit ordinul de a-l lichida pe Remus Lăluţ, în noaptea de 3 august 1950.
Citiţi şi "Teodor Sârbu, ucigaşul de chiaburi"
După ce a încercat să fugă de securişti, Remus Lăluţ a fost împuşcat prima dată în picior, şi încolţit pe drumul dintre sat şi Gară. Alte patru gloanţe aveau să-i curme viaţa, iar cadavrul i-a fost lăsat să putrezească în şanţul de pe marginea drumului. A fost găsit a doua zi, de soţia lui, şi îngropat în acelaşi loc. După 20 de ani, autorităţile au îngăduit familiei Lăluţ să îl exhumeze şi să fie îngropat creştineşte, în cimitir. Rămăşiţele trupeşti i-au încăput într-o cutie de pantofi.
Dat exemplu de securişti
Dintre membrii înstăritei familii Lăluţ a mai rămas în viaţă fiica, Cornelia Schelinger, ajunsă la 75 de ani. În anii ’50, Remus Lăluţ era cel mai bogat om al satului. Avea două mori, două batoze şi lucra zece hectare de pământ. Deţinea chiar şi un automobil, care i-a fost, însă, confiscat în timpul războiului. Pentru că s-a opus colectivizării, chiaburul din Orosia, comuna Cuci, a fost dat drept exemplu de către securişti. Poza alb-negru, recuperată de la alte rude, un certificat de deces falsificat, de pe care a fost şters motivul decesului, şi cutia de pantofi cu oseminte, îngropată creştineşte în cimitirul din comună, sunt lucrurile ce-i mai amintesc Corneliei Schelinger de părintele ei.
În noaptea de 3 august 1950, când a fost împuşcat tatăl ei, Cornelia, pe atunci o adolsecentă de 18 ani, nu era acasă. Îşi vizita nişte rude. La trei zile, când a revenit în satul natal, îşi înmormânta părintele pe marginea drumului unde fusese executat. „Mi-a spus mama că au venit securiştii noaptea în sat. Tata a fugit, dar ei au tras şi l-au împuşcat într-un picior, şi sigur că l-au prins”, rememorează femeia.
Cornelia Schelinger a îngropat adânc orice urmă de răzbunare faţă de ucigaşii tatălui ei. Chiar dacă nu a putut să urmeze o facultate, chiar dacă le-a fost confiscată toată averea, iar mama a fost nevoită să lucreze pentru Cooperativa Agricolă de Producţie. „Faptul a fost împlinit. Nu am putut nici atunci să fac nimic, la fel cum nu pot nici acum. Ce pretenţie pot să am? Moartea unui tată nu ştiu dacă poţi să o răscumperi cu ceva”, încheie femeia, care a fost croitoreasă toată viaţa
Sârbu, implicat în execuţiile din zona Luduşului
O altă execuţie de care este legat numele lui Teodor Sârbu (foto) este a lui Viorel Bihoreanu. Bărbatul a fost împuşcat pe un câmp din comuna mureşeană Papiu Ilarian, în 2 august 1950. Bătrânii satului abia îşi mai amintesc de cele întâmplate cu mai bine de o jumătate de secol în urmă. Fecior fiind în acea vreme, Ioan Sânjerean arată spre dealul unde a fost executat Viorel Bihoreanu, loc botezat de săteni „Valea Botoşii”. „Se spune că l-au dus noaptea şi l-au împuşcat acolo. Avea o casă în hotar, la Dobra. Era un om liniştit, îşi vedea de treaba lui, creştea animale şi lucra pământul”, povesteşte bărbatul, ajuns acum la 89 de ani.
Mai multe mărturii despre crimele la care a participat Teodor Sârbu acum 60 de ani, mâine în „Adevărul”
CITEŞTE AICI TOATE ŞTIRILE DIN CLUJ
Urmăreşte ştirile din Cluj pe Twitter ori prin RSS sau contactează-ne prin e-mail ori Yahoo! Messenger folosind butoanele din stânga
Se încarcă comentariile...
