Trei martori au făcut declaraţii în dosarul în care miliardarul Gicu Gânscă este judecat pentru manipularea pieţei de capital

Gicu Gânscă

La Curtea de Apel Cluj a avut loc, vineri, un nou termen în dosarul în care omul de afaceri Gicu Gânscă, prezent în Top Forbes, directorul general al SSIF BT Securities, Rareş Nilaş, şi alte persoane au fost trimise în judecată de către procurorii DIICOT, pentru manipularea pieţei de capital.

La termenul de astăzi au fost audiaţi trei martori: Ioan Blaga, fost director al firmei ACI Bistriţa, precum şi Ioan Aşchilean, şeful ACI Cluj, şi Mariana Rusnac, o angajată la una dintre firmele lui Gicu Gânscă.

Omul de afaceri Gicu Agenor Gânscă, directorul general al SSIF BT Securities, Rareş Nilaş, şi alte trei persoane au fost trimise în judecată de către procurorii DIICOT, pentru manipularea pieţei de capital.Conform rechizitoriului, cei doi, precum şi Ana Maria Oprean (agent de servicii de intermedieri financiare), Sergiu Dan Dascăl (director operaţiuni la SSIF BT Securities SA) şi Horea Ionuţ Boboş (economist la Target Capital Cluj) au fost trimişi în judecată pentru manipularea pieţei de capital, iar un avocat, Victor Rusa, a fost trimis în judecată, în acelaşi dosar, pentru mărturie mincinoasă. Conform rechizitoriului, Gânscă, administrator al mai multor societăţi, unele dintre ele cu profil de construcţii, este acuzat de manipularea bursei de capital în formă continuată, după ce a cumpărat pe baza unui antecontract de vânzare-cumpărare acţiuni la firma ACI Bistriţa, iar ulterior a oficializat tranzacţia pe bursă, pentru a-i da un aspect de legalitate.

Procurorii susţin că Gânscă a încheiat în 2007 cu directorul ACI Bistriţa, Ioan Blaga, un antecontract de vânzare-cumpărare, tranzacţia vizând două pachete de acţiuni, formate din 343.092 de acţiuni, respectiv de 3,66 milioane acţiuni. Tranzacţia la bursă s-a derulat la preţul stabilit înainte prin antecontractul de vânzare-cumpărare a acţiunilor. Conform procurorilor, Gânscă a manipulat bursa cu ajutorul unor brokeri.

Manipularea pieţei de capital s-a materializat prin introducerea ordinelor de cumpărare şi de vânzare în acelaşi moment. Afacerea a fost făcută înainte de data tranzacţionării pe bursă, prin antecontractul de vânzare-cumpărare a acţiunilor. Procesul a fost suspendat în aprilie 2011 şi trimis la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, care a decis că piaţa RASDAQ nu este reglementată, şi reluat miercuri, la Curtea de Apel Cluj.

Ioan Blaga a relatat, vineri, în faţa magistraţilor Curţii de Apel Cluj modul în care au decurs tranzacţiile în 2007 între el şi Gicu Gânscă. „Atunci, am vrut să scap cât mai repede de procentul de 9% din acţiunile ACI Bistriţa, pentru că nu aveam posibilităţi să particip la majorarea de capital propusă. Eu am cerut pentru acţiunile mele 200.000 de euro, însă domnul Gânscă mi-a oferit doar 125.000 de euro. În cele din urmă, dânsului i-am vândut acţiunile. Am primit toţi banii. Atunci mi s-a părut totul în ordine, legal. Acum, nu mai ştiu. Dacă totul ar fi fost legal, nu mai eram purtat de atâtea ori la DIICOT şi prin tribunal", a spus Blaga.

Procurorul DIICOT a cerut, la încheierea şedinţei de vineri, extinderea cercetării penale în cazul lui Rareş Nilaş şi al lui Horea Ionuţ Boboş. Solicitarea DIICOT nu îl mai vizează însă pe Gicu Gânscă. Instanţa se va pronunţa atât cu privire la solicitarea DIICOT, cât şi pe fond săptămâna viitoare, marţi.