VIDEO Transilvania, autostrada care nu se mai termină

După ce Bechtel a renunţat la şase tronsoane din proiect,  oficialii de la Transporturi nu au niciun plan concret pentru finalizarea autostrăzii dintre Braşov şi Borş. Saga Autostrăzii Transilvania a ajuns la un nou episod. Constructorul american se ţine de cuvânt şi pleacă în 2013, dar fără a finaliza lucrarea.

„Un rezultat favorabil statului român". În aceşti termeni descrie Anca Boagiu, ministrul Transporturilor, acordul la care a ajuns statul român cu gigantul Bechtel. Concret, americanii încasează aproape toţi banii pentru care au venit în România în 2004 şi ne lasă să terminăm cum putem aproape trei sferturi din cei 413 kilometri ai Autostrăzii Transilvania. Potrivit lui Boagiu, proiectul estimat în urmă cu şapte ani la 2,2 miliarde de euro s-a concretizat în construcţia a 54 de kilometri şi într-o cheltuială de 1,25 miliarde de euro.

Noul acord dintre statul român şi Bechtel mai prevede că americanii vor mai construi până în 2013, la un preţ de 6,9 milioane de euro pe kilometru, încă 64 de kilometri între Borş şi Suplacu de Barcău, dar şi că vor primi restanţe de circa 90 de milioane de euro.„Ministerul Transporturilor va asigura finanţarea continuă pentru execuţie până în anul 2013. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România va asigura la timp autorizaţiile corespunzătoare necesare execuţiei", confirmă înţelegerea şi reprezentanţii Bechtel.

Rămân astfel şase tronsoane ale Autostrăzii Transilvania, ce totalizează aproape 300 de kilometri, pentru care se vor organiza licitaţii şi vor fi desemnaţi noi constructori. Oficialii de la Transporturi estimează că, ţinând cont de relief şi de complexitatea lucrărilor, vor plăti aproximativ 7,3 milioane de euro pe kilometru, însă nu menţionează care este bugetul pe care îl vor aloca exproprierilor şi care este termenul pentru finalizarea lucrărilor. Conform calculelor „Adevărul", statul român va plăti pentru tronsoanele abandonate de Bechtel o sumă de aproximativ 2,2 miliarde de euro, similară celei pentru care compania americană se angaja acum şapte ani să construiască toată Autostrada Transilvania.

Când va fi gata autostrada

Românii ar fi trebuit să circule pe drumuri în regim de autostradă între Braşov şi Borş din 2013. Când vor face asta în realitate este greu de spus. Emil Boc a explicat doar că Bechtel va continua lucrările pe tronsonul Suplacu de Barcău - Borş, iar pentru tronsonul Gilău - Mihăieşti, odată ce se semnează înţelegerea cu Bechtel, lucrările vor fi scoase imediat la licitaţie, întrucât proiectarea este finalizată. Despre ziua în care se va tăia panglica Autostrăzii Transilvania, nici măcar un singur cuvânt de la Transporturi. Este şi greu de făcut o previziune, având în vedere că în şapte ani au fost realizaţi doar 54 de kilometri.

„Am văzut mult tapaj mediatic pe tema acestei autostrăzi şi mai puţină muncă pe şantier. Singura certitudine din acest moment este că nu avem autostradă şi nu văd, într-un orizont de cinci-şapte ani, o reluare a lucrărilor. Ea nu va fi gata atât timp cât în România va persista mentalitatea că lucrările de infrastructură sunt o vacă de muls", a explicat pentru „Adevărul" Ludovic Orban, fost ministru al Transporurilor. „Acest acord este o realizare dacă ne raportăm la costurile la care se ajunsese. Trebuie însă să vedem ce preţ final vom plăti pentru întreaga autostradă", ne-a spus Miron Mitrea, ministrul Transporturilor în Guvernul Adrian Năstase. El precizează şi că, în fapt, Bechtel va construi doar ceva mai mult de 100 de kilometri pentru preţul la care se angajase iniţial să construiasă o autostradă de peste 400 de kilometri.

Boc, la vorba Băncii Mondiale

Fondurile necesare finalizării Autostrăzii Transilvania nu par a fi chiar la îndemâna Guvernului, care se gândeşte la parteneriate cu mediul privat.„Tronsonul de la Gilău la Mihăieşti va fi scos imediat la licitaţie, de asemenea se reia proiectarea pentru scoaterea la licitaţie a tronsonului Târgu-Mureş - Câmpia Turzii. Pentru restul tronsoanelor, de la Braşov la Târgu-Mureş, nu excludem procedura parteneriatului public-privat, este una dintre soluţiile la care ne gândim pentru a putea să le finalizăm, deoarece banii publici nu sunt nelimitaţi", spune premierul Boc. El îşi însuşeşte astfel una dintre cele mai importante concluzii ale unui raport recent al Băncii Mondiale (BM) cu privire la sectorul Transporturilor din România.

„Portofoliul de proiecte din domeniul transporturilor reflectă lipsa de strategie", remarcau realizatorii studiului BM, care punctau şi faptul că România nu are niciun parteneriat public-privat în domeniul lucrărilor de infrastructură. În plus, ei arată că proiectul unei autostrăzi construite în parteneriat public-privat, precum cea vehiculată de guvernanţii români, între Sibiu şi Piteşti, „nu este sustenabilă", un eventual proiect-pilot trebuind să aibă o amploare mai mică.

Cum s-a ajuns la acest deznodământ

Afacerea Autostrăzii Transilvania ajunge în acest moment la un final de etapă agreat de toţi mai marii zilei. Ambasada americană, prin vocea lui Mark Gitenstein, salută soluţia şi consideră momentul „un succes pentru toate părţile". Premierul Boc este şi el mulţumit şi susţine că Bechtel nu va primi despăgubiri suplimentare pentru modificarea contractului, iar Boagiu îi mulţumeşte preşedintelui Traian Băsescu, pe care îl nominalizează printre artizanii înţelegerii.

De altfel, proiectul Autostrăzii Transilvania încetase de mult să fie o prioritate a Guvernării Boc. Ministrul de resort, Anca Boagiu,  arăta într-un interviu acordat ziarului „Adevărul" că în mandatul său va pune accentul pe proiectul autostrăzii de pe coridorul IV Paneuropean, acolo unde finanţarea se va face preponderent cu bani de la Uniunea Europeană, şi nu de la bugetul de stat. Peste toate aceste lucruri planează cuvintele ambasadorului Statelor Unite în România, care afirma diplomatic: „încurajez ferm Guvernul României să adopte acest acord şi să asigure aplicarea sa fără probleme".

52 este numărul de kilometri ai Autrostrăzii Transilvania care au fost finalizaţi

413 reprezintă numărul total de kilometri ai Autostrăzii Transilvania

7,3 milioane de euro pe kilometru este preţul estimat pentru tronsoanele rămase

Istoria autostrăzii de miliarde de euro

Şase mandate ministeriale, peste un miliard de euro cheltuit de la bugetul de stat şi numai 52 de kilometri finalizaţi. Aşa se poate rezuma istoria Autostrăzii Transilvania. O istorie care începe în guvernarea Năstase printr-o hotărâre de guvern din noiembrie 2003 care parafa începerea construcţiei. Urmează o lungă pleiadă de negocieri şi de suspendări ale lucrărilor de pe şantier până când  surse neoficiale avansează noi estimări cu privire la costul final al autostrăzii, despre care opinia publică află, în 2007, că statul va plăti mai mult de cinci miliarde de euro. Pe 1 decembrie 2009 se taie, în mandatul lui Radu Berceanu, prima panglică pentru primii 42 de kilometri. Pe 3 noiembrie 2010, Emil Boc însoţit de Anca Boagiu inaugurează încă 10 kilometri. În această ultimă perioadă, statul român acumulează datorii semnificative faţă de constructorul american.

Bate vântul pe tronsonul Bechtel

Şantierul autostrăzii de la Suplacu de Barcău, limita între judeţele Cluj şi Bihor, e aproape părăsit. Câţiva angajaţi ai Bechtel mai mişună în jurul staţiei de betoane amplasată, lângă viaductul construit până în 2010, părăsit şi el anul trecut, când muncitorii au pus pentru ultima dată piciorul pe podul care se termină într-un deal. Aici nu s-au finalizat încă nici exproprierile.

Localnicii care urmează să fie expropriaţi spun că nu vor să vândă dacă preţul nu e decent. „Tot au venit şi au măsurat, dar nimeni nu ne-a anunţat nimic de preţ sau dacă vor să cumpere. De anul trecut nu a mai mişcat nimic pe şantier aici", a spus Iuliana Matei (63 de ani). „Potrivit măsurătorilor făcute de americani, autostrada va trece la doi metri de casa mea. Eu trebuie să mă mut de aici, dar, dacă nu îmi dau un preţ bun, nu-l dau pe nimic, am lucrat o viaţă întreagă să am asta", a adăugat bătrâna.

Eugenia Duma (55 de ani), o altă localnică, susţine că nu s-a mai lucrat la Supaclu de Barcău de anul trecut. „Au mai nivelat terenul din jurul viaductului de aici şi i-am mai văzut pe deal făcând măsurători şi îndreptând terenul, dar altceva nu au lucrat. Noi tot aşteptăm, că ne-au cerut să vindem terenurile, dar nu a venit nimeni cu nicio ofertă", a spus femeia, care a arătat cu degetul spre bucata de autostradă. „Noi nu ne lăsăm prostiţi şi să vindem pe nimic, am auzit că alţii au dat terenul aici cu 33 de euro metru pătrat, dar cineva mi-a zis că real e cel puţin 50 de euro", a continuat Eugenia Duma.

La organizarea de şantier a Bechtel, situată la Chiribiş, la circa zece kilometri de Suplacu de Barcău, printre barăcile muncitorilor bate vântul. La poartă, un muncitor a venit în grabă să ceară o fişă de angajare, auzind că se reiau lucrările după renegocieri. „Am venit pentru că îmi trebuie un loc de muncă. Plus că vreau să terminăm odată autostrada asta, m-am săturat ca noi, bihorenii, să nu avem pe ce circula", a spus muncitorul.

Click pe infografie pentru a mări