Stiri din Cluj-Napoca

CITEŞTE ŞI
Ţăranii cultivă grâu şi porumb la doi paşi de un munte de otravă

Dacă treci în viteză pe lângă „muntele alb” aflat pe marginea DN1, la numai cinci kilometri de Turda, nici nu apuci să realizezi ce ai văzut. Nici măcar mirosul înţepător, specific depozitului toxic, nu apucă să te „lovească”. Odată oprit în zona şantierului, însă, totul se schimbă: mirosul e extrem de puternic, ochii încep să îţi lăcrimeze, pielea te pişcă în permanenţă, semn că, dacă îţi propui să stai mai mult de câteva ore în zonă, ai nevoie de măsuri speciale de protecţie. Altfel, rişti să te trezeşti cu dureri insuportabile de cap sau, mai rău, peste câţiva ani, cu probleme medicale şi mai grave. Hexaclorciclohexanul (HCH) în stare pură, răspândit pe o suprafaţă de peste 12.000 de metri pătraţi, nu te iartă. În plus, conform lui Marius Bica, managerul proiectului care vizează „curăţarea zonei”, este vorba despre cel mai mare depozit de HCH la a cărui decontaminare se lucrează în Europa.

Se lucrează nonstop

Muntele toxic de lângă Turda e acum pe cale de dispariţie. Numai privindu-i pe cei care muncesc pe şantier poţi realiza ce se ascunde, de fapt, în spatele lucrării, aparent banale, de mutare a deşeurilor toxice de pe traseul Autostrăzii Transilvania. Sute de oameni care robotesc 24 de ore din 24, excavatoare care nu contenesc să muşte din solul infestat, camioane care fac, zilnic, zeci de „plimbări” de peste cinci kilometri. Totul pare – şi aşa şi este – calculat „la milimetru”.

VEZI AICI VIDEO CU LUCRĂRILE LA DEPOZITUL DE HCH

„După două ore, iei foc”

Cei care duc greul sunt muncitorii de la excavări, aflaţi în „miezul” depozitului toxic. Sunt echipaţi cu costume de protecţie şi măşti de gaze. O dată  la două ore, se schimbă între ei. „Mai mult nu au cum să reziste, iau foc. Costumul reţine toată căldura”, explică Marius Bica, managerul proiectului care vizează decontaminarea zonei. Şoferii de pe camioane nu sunt nici ei mai fericiţi: poartă aceleaşi costume, dar au avantajul de a nu fi nevoiţi să stea într-un singur loc: fac zilnic zeci de drumuri până la Moldoveneşeti, unde se află un depozit provizoriu pentru pământul infestat. După ce încarcă tonele de toxine, trec prin două filtre. La primul, aflat chiar la părăsirea zonei de risc maxim, „marfa” din camion e acoperită cu o prelată. Apoi, se merge la „duş”, unde camionul e spălat temeinic, pentru a ajunge în final la cântar. Ultima „probă” se repetă şi la Moldoveneşti. Doamne fereşte să fi scăpat ceva din camion!

VEZI ÎN GALERIA FOTO CUM SE LUCREAZĂ PE MUNTELE TOXIC

Groapă provizorie de două hectare

La cinci kilometri de şantier, între dealurile din Moldoveneşti, se află depozitul provizoriu. Groapa se întinde pe suprafaţa a două hectare. „Are cinci metri adâncime. Deasupra solului s-au pus mai multe folii de protecţie, apoi un strat gros de pietriş, iar la final, altă folie de protecţie. Abia apoi vin deşeurile”, spune specialistul Marius Bica. După depozitarea provizorie de la  Moldoveneşti, deşeurile vor fi ambalate şi transportate în Germania, unde vor fi neutralizate. Până atunci, însă, muncitorii îşi continuă turele, pentru a elimina definitiv cel mai mare depozit de HCH descoperit pe teritoriul Europei.

Mercur amestecat cu HCH

Conform contractului încheiat de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) şi consorţiul format din firmele Euroconstruct Trading 98, Minesa, Setcar, Uni Recycling şi Transilvania Construcţii, de pe muntele toxic de lângă Turda trebuie excavate peste 50.000 de tone de sol infestat, de pe şantierul de peste 12.000 de metri pătraţi. Cea mai mare parte este contaminată cu HCH, cu o concentraţie de peste 180.000 de ori peste limita admisă. La finele săptămânii trecute s-au descoperit şi depozite de mercur,
 fapt care a dus, în primă fază, la stoparea lucrărilor. „Am anunţat autorităţile şi aşteptăm verdictul lor în privinţa continuării lucrărilor”, a menţionat managerul proiectului.

AFLĂ AICI CUM S-A DESCOPERIT MERCUR ÎN ZONĂ 

Pericolul HCH, „cadou” din perioada comunistă

Depozitul de lângă Turda s-a format în ultimii 30 de ani, ca urmare a deversărilor deşeurilor de la Uzinele Chimice Turda. Acestea erau aruncate pe câmp, iar apoi acoperite cu pământ. Faptul că zona este contaminată a ieşit la iveală în urmă cu şapte ani, când în laptele vândut de ţăranii din Mihai Viteazu, comună pe teritoriul căreia se află depozitul de HCH, s-au descoperit toxine. Ulterior s-a stabilit că rromii care locuiesc la marginea Turzii strângeau HCH de pe câmp şi îl vindeau pe post de DDT, un insecticid interzis acum în lume.
Hexaclorcicloxexanul (HCH) este o substanţă care prezintă un grad ridicat de pericol, au relevat numeroase studii efectuate de-a lungul anilor. Conform cercetătorilor, expunerea îndelungată la HCH provoacă un atac asupra rinichilor şi a ficatului şi duce la apariţia unor afecţiuni cancerigene. În cazul copiilor, contaminarea cu HCH poate duce la apariţia unor malformaţii.