Tiberiu Furda a introdus torbalul în programa şcolară a nevăzătorilor

Profesorul de sport şi-a depăşit condiţia de simplu instructor. El şi-a îndemnat elevii să tindă spre statutul de campion, indiferent de gradul de handicap.

Şi-a împărţit cei 40 de ani de activitate didactică între elevii cu dizabilităţi neuropsihice şi cei cu probleme de vedere. A observat la ei o dorinţă imensă atât pentru practicarea sportului, cât şi pentru performanţe de top internaţional. „Trebuie doar să ştii să-i atragi spre sport. Măiestria de a-i aduce la activităţile pentru mişcare“, spune Furda. Iar cei care fac sport şi obţin rezultate devin imediat modele pentru ceilalţi.

Campioni europeni

Cu nevăzătorii a fost mai uşor. La început au fost atraşi de atletism. Au ajuns mai mulţi în finalele naţionale. Un fost coleg de facultate i-a propus să participe în anul 1992, la Budapesta, la un concurs internaţional de torbal. Ştia de acest sport doar de la televizor. După doar trei luni de pregătire, elevii lui au reuşit să păşească pe podium. Au prins curaj şi au continuat să se pregătească. Au început să se claseze constant pe locuri fruntaşe, în diverse ţări europene, la competiţii internaţionale.

În anul 2005 au câştigat marele trofeu la Berna, la europenele de torbal. După încă două premii întâi au dus definitiv acasă trofeul cu ursul bernandez. Acum sunt invitaţi speciali la fiecare ediţie. Fac faţă cu greu solicitărilor pentru deplasarea la competiţii internaţionale, din motive legate de asigurarea finanţării. Noroc cu sponsori generoşi, atâţi câţi au mai rămas.

A inclus torbalul în programa şcolară naţională

În ultimii ani a reuşit să treacă oficial în programa şcolară sportul torbal pentru elevii nevăzători. „Împreună cu directorul Silviu Vanda am reuşit să convingem conducerea Ministerului Educaţiei să accepte educaţia fizică ca probă de bacalaureat“. În ultimii doi ani, absolvenţii de la nevăzători au dat proba de torbal la bacalaureat. „În prima fază i-am convins să accepte proba de educaţie fizică pentru nevăzători“. Cei de la minister au avut surpriza să constate că nevăzătorii promovează pe merit cu note bune. Apoi au găsit un sport recunoscut internaţional, care să le permită implicarea fără probleme. „Aşa i-am convins să includă torbalul în programa şcolară pentru toate şcolile de nevăzători”.

Nu şi-a putut atrage propriii copii spre sport de performanţa sportivă. Ei au urmat profesia mamei, care este profesor de muzică. Au făcut sport doar pentru întreţinere fizică. „Pentru profesie a fost mai influentă mama. Cu mine au făcut doar mişcare“, recunoaşte profesorul Furda.

profil
NĂSCUT. 1 noiembrie 1946, Bucureşti
STUDII. Institutul de Educaţie Fizică şi Sport UBB Cluj
EXPERIENŢĂ. Profesor de sport la Liceul pentru Deficienţi de Vedere Cluj
FAMILIE. Căsătorit, are doi copii

ce-i place
Că elevii îşi doresc încă să se afirme prin rezultate şi muncă la nivel naţional şi internaţional, în domeniul sportiv. Datoria profesorului este să-şi ducă elevii la concursuri.

ce nu-i place
Că elevii nu sunt încurajaţi la nivelul programei să practice mai mult sport. Prea uşor îşi obţin adeverinţe medicale cu care încearcă să se sustragă practicării educaţiei fizice.

întrebări şi răspunsuri
Ce este torbalul?
T.F.: Un sport care se practică în echipă, de către nevăzători, cu o minge de fotbal, pe un teren asemănător ca dimensiune cu cel de volei. Mingea se aruncă cu mâna spre poarta adversă şi trebuie să parcurgă un traseu la nivelul podelei, asemănător pistei de popice. Dezvoltă viteza de reacţie, forţa şi auzul sportivului, care trebuie să urmărească traiectoria mingii doar după zgomotul unei biluţe din interior.

Este greu pentru un cuplu de profesori cu doi copii studenţi să se descurce în viaţă?
T.F.: Când ai rezultate şi recunoaştere, mai vin şi gradaţiile de merit şi nu faci excese, te poţi descurca decent. Aş opta pentru aceeaşi meserie în învăţământ, dacă aş lua-o astăzi de la capăt. Sportul este ca drogul. După câteva satisfacţii îţi impui să continui.