Thomas Emmerling a adus berea din Bavaria la Cluj

A adus tradiţia germană de fabricare a berii din Bavaria în inima Ardealului. Thomas Emmerling spune că l-a prins „microbul transilvan" şi nu vrea să mai plece.

Thomas Emmerling este un neamţ stabilit la Cluj-Napoca care distribuie bere germană în restaurantele şi puburile din Transilvania. A participat săptămâna trecută la o degustare de bere la Centrul Cultural German din Cluj-Napoca şi le-a prezentat invitaţilor câteva dintre sortimentele de bere pe care le distribuie de cinci ani doar în zona Transilvaniei. Este vorba de sortimentele berii Veldensteiner, bere ce poartă numele unui castel vechi din landul german Bavaria.

Relaxat, cu berea în mână, el le-a explicat „degustătorilor" de ocazie care sunt diferenţele dintre berea germană şi cea românească. A început prin a zice că românii nu beau mai multă bere decât nemţii. Nu-i place că aici se cumpără bere la PET, fiindcă berea nu poate fi savurată astfel. „Doamnele ştiu savura mai bine berea decât domnii deoarece beau mai puţin", crede neamţul, a cărui băutură preferată este - paradoxal - vinul.

„O bere pentru cei care beau vin"

Să faci bere e o adevărată artă. La nemţi, legea purităţii berii din 1516 e sfântă. Niciun producător local nu se abate de la regulă. „În Germania există puţine firme producătoare de bere care nu respectă legea clarităţii berii, adică nu folosesc nimic altceva decât apă, malţ şi hamei. Doar cantităţile diferă şi modul în care e produsă berea. Ei fac asta cu multă dragoste şi devotament şi o văd ca pe o artă", explică Emmerling.

Spre deosebire de nemţi, în România sunt multe societăţi care fac bere în cantităţi industriale. Pentru Thomas Emmerling, berea românească e mai slabă ca tărie şi nu e la fel de aromată decât cea germană. „Aici se face bere pentru cei care beau vin. Berea românească nu are un gust la fel de intens, deoarece aici se pune porumb în bere şi asta îi schimbă total gustul. La noi, berea are mai mult gust de drojdie", spune zâmbind neamţul.

Pentru el, berea ideală e berea nefiltrată, produsă de Veldensteiner, pentru că are dioxid de carbon atât cât îi trebuie şi un gust mai dulce decât restul sortimentelor de bere pe care le distribuie în Transilvania. „Şi dacă are şi 8 grade Celsius e excelent pentru a te recrea. Dacă la halba de bere adaugi şi un cârnăcior din Nurnberg e şi mai bine", adaugă Emmerling.

„Microbul transilvan"

A venit, pentru prima dată, la Cluj-Napoca în urmă 12 ani. A revenit acum cinci ani şi nu a mai plecat. Spune că a fost dragoste la prima vedere şi că l-a prins „microbul transilvan". „Totul îmi place aici, în Transilvania. Totul e diferit: lumina, apa, aerul. Am simţit că trebuie să rămân", mărturiseşte neamţul. A fost însă şi o chemare a strămoşilor: părinţii lui au plecat din Transilvania în 1944, când el nici nu se născuse. Emmerling spune că mama şi tatăl său i-au povestit despre viaţa lor în oraşul Bistriţa, şi despre obiceiurile din zonă. „M-am născut la Nurnberg. Am fost crescut în spiritul tradiţiilor germane, însă am purtat mereu în suflet poveştile părinţilor. De aceea, simt Transilvania ca şi când ar fi locul meu de naştere", afirmă Emmerling.

Restaurant cu bere şi mâncăruri germane

După ce, în Nurnberg, ani buni a fost consultant commercial pentru firmele germane, printre care era şi una de bere, care îşi vindeau produsele pe piaţa românească, neamţul a ajuns să distribuie bere în zona de unde au plecat părinţii săi. Nu intenţionează să plece din Cluj, chiar vrea să înfiinţeze un restaurant cu specific german, unde clujenii să poată gusta din preparate culinare tradiţionale şi din sortimentele de bere bavareze.

ÎNTREBARE şi RĂSPUNS

Cum aţi trăi într-o ţară unde berea e considerată un drog?

O, în cazul ăsta ar trebui să mă gândesc ce aş vinde! Nu ştiu, nu ştiu cum aş trăi într-o astfel de ţară, dacă aş putea sta acolo.

PROFIL

Născut: 3 iunie 1963, Nurnberg

Studii: Şcoala de pilotaj şi de drept din Stanberg, landul german Bavaria

Familie: divorţat

Ce-i place:

A fost peste tot în lume şi îi plac călătoriile. Îndrăgeşte îndeosebi să viziteze oraşele şi bisericile din Transilvania. „Am vizitat multe ţări, îmi place să cunosc alte culturi şi obiceiuri. Cel mai mult m-a impresionat Japonia pentru că oamenii de acolo sunt foarte disciplinaţi şi ordonaţi, precum germanii", explică Emmerling. Îi mai place să facă filme.

Ce nu-i place:

A observat că în România lipseşte societatea civilă, acea voce a oamenilor care ar trebui să schimbe ceva. Ar fi bine dacă firmele româneşti s-ar implica mai mult în susţinerea artei şi a manifestărilor artistice, crede el. Nu-i place nici când unor persoane li se oferă şansa să facă ceva şi nu profită de ea, dar şi să când unii au de lucru şi nu fac nimic. „O spun ca pe o provocare: românii nu se ştiu organiza, de la conducerea statului până la parcarea din Kaufland", susţine neamţul.