Suspecţii în cazul jafului de la BT, prinşi cu ajutorul unui fir de păr

Potrivit unor surse din poliţie, ADN-ul obţinut de pe un fir de păr găsit în casieria băncii este indentic cu ADN-ul lui Andrei Hosu, unul dintre tinerii bănuiţi. Suspecţii Andrei Hosu şi Bogdan Baciu, au fost, ieri, arestaţi preventiv. Avocaţii celor doi au susţinut că proba AND este neconcludentă şi au declarat recurs împotriva măsurii arestării.

Cei doi tineri au fost reţinuţi, marţi, pentru audieri, în urma unor percheziţii domiciliare. Ei sunt acuzaţi că au comis, jaful armat asupra unei filiale a Băncii Transilvania din Cluj, în februarie, 2009. Surse din rândul anchetatorilor au dezvăluit, în exclusivitate, pentru „Adevărul“ modul în care au fost prinşi cei doi suspecţi.

Astfel, la circa trei-patru luni de la comiterea jafului, în urma unei informaţii primite din teren, poliţiştii au început să-l urmărească pe Andrei Hosu, un clujean de 21 de ani, care locuia în cartierul Mănăştur, la câteva minute de filiala Băncii Transilvnia care a fost jefuită. Deşi Hosu nu avea antecedente penale, poliţiştii, ajutaţi de SRI, au început să găsească probe împotriva acestuia. După mai mult de o jumătate de an în care a fost filat, au început să apară primele rezultate.

Firul de păr i-a dat de gol

Proba principală pe care se bazează acuzarea celor doi este analiza ADN care arăta firul de păr găsit în casieria Băncii Transilvania, imediat după producerea jafului, aparţinea lui Andrei Hosu. Informaţia a fost coroborată cu faptul că tânărul nu a apărut în înregistrăile făcute de camerele video ale Băncii Transilvania cu o luna înainte jaf. Deci, prezenţa unui fir de păr de-al acestuia în casieria băncii, nu putea fi explicată.
În ceea ce priveşte destinaţia banilor, informaţiile poliţiştilor sunt incomplete. Astfel, o parte din cei 246.000 de lei ar fi putut fi investită în cele 10 maşini pe care le are în proprietate familia Hosu, în curtea locuinţei de la Gilău. În ceea ce priveşte mobilul infracţiunii, poliţiştii bănuiesc că a fost vorba despre teribilism întrucât, familia lui Hosu o ducea bine din punct de vedere financiar. 

Nu au profiluri de infractori

Modul de viaţă al celor doi suspecţi în cazul de la Banca Transilvania (BT) nu se potriveşte nicidecum cu cel al unor infractori. Ambii tineri de 21 de ani locuiesc cu părinţii, nu fac parte din nicio gaşcă de cartier, iar după data jafului, 13 februarie 2008, nu au ieşit cu nimic în evidenţă şi nu au făcut cheltuieli mai mari decât înainte.
Andrei Hosu locuieşte la 500 de metri de agenţia BT jefuită, de pe strada Izlazului, din Mănăştur, cu părinţii şi sora lui mai mică. Tatăl se ocupă de vânzarea de maşini aduse din străinătate, iar mama este casnică. Prietenul lui, Bogdan Baciu, locuieşte cu părinţii într-o garsonieră modestă, pe strada Bucegi, la o sută de metri de sediul băncii. Despre ambii tineri, vecinii spun că nu au ieşit cu nimic negativ în evidenţă. „Nu aş fi crezut niciodată aşa ceva. Este un băiat cuminte, liniştit, studiază”, spune Darie Tutuce,  vecinul lui Andrei Hosu.
La puţin timp după jaful armat din 13 septembrie 2009, poliţiştii au dat semnalmentele autorilor, pe baza înregistrărilor video. Aceştia erau descrişi ca atletici, bine făcuţi, cu înălţimea de peste 1,80 metri. Nici Andrei Hosu, nici Bogdan Baciu nu se potrivesc descrierii.
„Clientul meu are sub 1,80”, a declarat avocatul lui Andrei Hosu, Mihai Giurgea. Surse din poliţie susţin că diferenţa de semnalmente a fost cauzată de faptul că înregistrările video distorsionează imaginea.
Giurgea a mai spus că există o singură probă ADN la dosar, care a fost găsită în bancă, însă aceasta nu ar fi concludentă. „Din această cauză am şi înaintat recurs împotriva măsurii de arest preventive”, a explicat avocatul apărării.

Hosu, exmatriculat anul trecut

Dan Andrei Hosu a fost student, până anul trecut, la Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, când a fost exmatriculat. „A fost admis în 2008, dar în primul an universitar nu a întrunit numărul necesar de credite, de 30. A avut numai 9 credite în total, şi astfel a fost exmatriculat”, a declarat Cristina Nistor, purtător de cuvânt al Universităţii „Babeş-Bolyai”.

„M-au luat în locul altuia”

Ieri, la intrarea în sala de judecată, Dan Andrei Hosu, a declarat că este nevinotat. „Nu am făcut nimica. M-au luat în locul altuia”, a spus tânărul de 21 de ani. Prietenul lui, Bogdan Baciu, şi-a acoperit faţa cu gluga de la geacă, şi a refuzat să dea vreo declaraţie.
Cei doi au fost prezentaţi în faţa instanţei cu propunere de arest preventiv pentru 29 de zile. Magistraţii Tribunalului Cluj au decis ca tinerii seă fie cercetaţi pentru tâlhărie după gratii.

Testul ADN, la fel ca orice altă probă

Potrivit lectorului universitar Sergiu Bogdan, de la Catedra de Ştiinţe Penale a Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, probele ADN incluse într-un dosar penal sunt la fel ca oricare alt mijloc de probă. „Nu există o ierarhizare a probelor”, explică lectorul.
Rezultatele probelor ADN sunt date, în România, doar de Institutul de Expertiză ADN, din Bucureşti. „Din orice urmă biologică, de la salivă, sânge, păr, piele, excremente, urină, se poate obţine proba ADN”, spune Sergiu Bogdan.

Probă valabilă chiar dacă suspectul nu a fost informat

 „Proba ADN este admisibilă chiar dacă suspectul nu a fost informat că i se recoltează o astfel de probă. Nu există niciun text de lege în România care să solicite, expres, informarea suspectului în legătură cu faptul că i se recoltează”, a precizat Bogdan. El a precizat că instanţa ar putea respinge o astfel de probă ADN numai dacă ea a fost obţinută prin constrângere.   
Potrivit acestuia, probele ADN sunt coroborate cu alte informaţii ale anchetatorilor.
„De exemplu, dacă există indicii că o anumită persoană ar putea fi autorul unei infracţiuni, se obţine de la aceasta o probă biologică, iar cele două rezultate sunt comparate”, mai spune lectorul universitar. Acesta a sugerat că practica penală este una vastă, se pot folosi poliţişti sub acoperire care să obţină aceste probe, dar şi alte informaţii. „În general, se face rost de probele biologice, apoi anchetatorii îşi fac strategia”, conchide Sergiu Bogdan.