VIDEO Superstiţii de Sânziene: Fetele se tăvălesc goale în roua dimineţii. Află de ce!

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Creştinii sărbătoresc mâine, 24 iunie, Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, cel care l-a botezat pe Iisus Hristos. Însă, în popor, sărbătoarea e numită Sânzienele şi are obiceiuri practicate încă în unele zone ale ţării.

Etnologii spun că Sânzienele, sărbătorite mâine, 24 iunie, sunt o sărbătoare a Soarelui, a binelui. „Sânzienele îşi au obârşia înainte de creştinism. Sunt asociate cu soarele. În vechime se spune că erau preotese ale Soarelui, că trăiau în păduri şi o slujeau pe Diana, zeiţa vânătorii la romani", explică etnologul maramureşean Janeta Ciocan. Mai ales că acum, în luna iulie, Soarele stă cel mai mult pe cer, după care ziua începe să scadă.

Sânzienele, spre deosebire de iele, sunt zâne bune, umblă noaptea şi dau puteri oamenilor, animalelor şi plantelor. „Oamenii fac ceai din sânziene şi îl beau, le dau flori de sânzine animalelor să mănânce ca să fie apărate de boli", mai povesteşte Janeta Ciocan.

Cine nu cinsteşte Sânzienele, adică cine nu le culege, nu împleteşte cununi şi nu le aruncă peste casă sau nu face niciun alt obicei din nenumăratele tradiţii existente, îşi atrage pedeapse din partea „zânelor" bune. În acest caz, Sânzienele împrăştie vijelii, grindină şi distrug recolte.

Fetele se tăvălesc goale în roua dimineţii

În Maramureş, fetele nemăritate obişnuiau să se spele dimineaţa, în roua sânzienelor, ca să aibă copii. „Fetele dezbrăcate se tăvăleau în iarbă ca să fie fertile", adaugă etnologul. Şi femeile se spală în apă curgătoare ca să fie curate de această sărbătoare. Nu orice are dreptul să culeagă această plantă, doar copii şi femeile ajunse la menopauză. Altfel, îşi pierd puterea plantele.

În această noapte, de 23 spre 24 iunie, fetele nemăritate îşi pun la căpătâi flori de Sânziene în speranţă că îşi vor visa ursitul, adică jumătatea.

Cununa peste casă arată cât trăieşti

După ce sunt culese, florile de Sânziene se împletesc şi se aruncă peste casă. „Cununile care rămân pe casă, undeva sus, pe acoperiş, înseamnă că acele persoane care le-au aruncat vor trăi mult. Cele care ajung în partea de jos a acoperişului înseamnă viaţă scurtă. Iar cununile care cad de pe acoperiş vestesc sfârşitul apropiat al celor care le-au aruncat", mai spune etnologul.

În Maramureş mai există o tradiţie potrivit căreia florile de sânziene se impletesc sub formă de cruce, se duc la biserică şi se sfinţesc, iar apoi se pun la „crucile" drumului (pe drumurile din afara satului, unde se află pământurile pe care le lucrează sătenii) ca să rodească holdele şi recoltele.

„Călare" pe foc

Pe Valea Vişeului, în judeţul Maramureş, oamenii mai aruncă de pe munte roţi de foc care luminează noaptea şi se sting jos, în apa râului. „Mai demult, roţile erau din lemn, acum sunt din cauciuc", afirmă Janeta Ciocan.

Dacă fetele îşi pun Sânziene la căpătâi, flăcăii fac, în aceeaşi noapte, foc, doar din lemn de brad.  Îşi iau nişte bote pe care le transformă în făclii şi le leagă în jurul lor, iar apoi sar peste ele. „Se creează impresia că sunt călare pe foc. Toate aceste obiceiuri şi superstiţii de Sânziene sunt un omagiu adus soarelui, o sărbătoare a soarelui, care, acum, se află la puterea sa maximă, iar prin aceste ritualuri se încearcă întărirea lui", explică etnologul.

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite