Studenţii clujeni către ministrul Educaţiei: „Suntem studenţi sau nu mai suntem? Nu este de mirare că plecăm în străinătate“

Studenţii sunt nemulţumiţi de măsurile luate de Funeriu. Foto: arhivă

Organizaţia Studenţilor din Universitatea Babeş-Bolyai (OSUBB), care reprezintă 50.000 de studenţi ai instituţiei de învăţământ clujene, a trimis o scrisoare deschisă ministrului Daniel Funeriu, exprimându-şi nemulţumirea faţă de renunţarea la taberele de iarnă.

Vezi şi Studenții luptă pentru „dreptul fundamental” la distracție, în tabere gratuite la munte și la mare

 Studenţii cer în faţa ministerului Educaţiei demisia lui Funeriu

„Ca reprezentanţi a 50.000 de studenţi din Universitatea “Babeş - Bolyai”, ne declarăm profund dezamăgiţi de măsura luată, de renunţarea la taberele de iarnă pentru studenţi, care, deşi nu sunt o facilitate destinată tuturor studenţilor, ci doar celor cu rezultate meritorii, denotă o lipsă de interes faţă de educaţie şi faţă de studenţi“, se arată în scrisoare.

„Măsurile distructive pe care le adoptaţi arată o Românie fără perspective, sinucigaşă şi izolată“

Redăm conţinutul integral al scrisorii: „Unde este interesul faţă de eventualele elite ale ţării? Creştem oameni de viitor în spiritul mediocrităţii. Nu este de mirare că studenţii cu rezultate şi performanţe remarcabile pleacă la studii în străinătate şi nu se mai întorc în ţară. Cum reuşim să motivăm aceşti oameni, într-un stat care are nevoie de indivizi capabili, cu viziune, care să îl transforme într-o ţară europeană reală? Tăind unele dintre puţinele facilităţi de care dispun, obligăm indivizii să apeleze la o motivaţie intrinsecă, insuficientă pentru susţinerea unui învăţământ de calitate.

Am primit vacanţe peticite, locuri de cazare şi organizare deficitare, însă ne-am bucurat că măcar aşa mai putem ajunge la munte sau la mare, pentru că, deşi şi-ar fi dorit, părinţii nu ne-ar fi putut susţine material. Acum nu mai avem nici măcar atât. Aşteptarea recunoaşterii meritelor este în zadar. Către ce ne îndreptăm? Aspirăm la excelenţă, dar nu încurajăm cultivarea ei.

Nu se mai caută performanţa în şcoli, dar oare nu se cere în afara lor? Urmăm cursurile unor şcoli care ne alfabetizează, într-o lume în care se cer cunoştinte avansate de specialitate. Ce şanse avem? Care e motivaţia studiului individual, cand nimic nu mai face diferenţa?

În altă ordine de idei, vă cerem să nu încurajaţi un sistem educaţional deficitar, ce privează indivizii care îl accesează de competenţele necesare pentru a se adapta metabolismului societăţii actuale. În acest sens, competitivitatea pe piaţa europeană a muncii este un atribut ignorat de sistemul de educaţie instituţionalizat în România.

În contextul actual, îngrijorarea că tăierea burselor este pasul următor în politica de redresare a ţării creşte. Nu uitaţi, însă, că direct proporţionale cu aceste reduceri vor fi pierderile României în rândul tinerilor ce încă mai cred că pot schimba ceva şi îşi doresc să rămână în ţară.

Acţiunile gândite pentru redresarea ţării, privite pe de-o parte prin prisma conducerii şi pe de altă parte prin prisma studenţilor, arată o neconcordanţă fundamentală la nivel de perspective. Comportamentul incoerent de care daţi dovadă prin măsurile distructive pe care le adoptaţi arată o Românie fără perspective, sinucigaşă şi izolată. Dacă noi credem într-o Românie principială, optimistă, cu perspective şi raţională, vă rugăm să ne oferiţi suport, iar primul pas spre împlinirea acestei doleanţe este implicarea noastră în luarea deciziilor ce privesc învăţământul superior, ai cărui beneficiari suntem. Consultarea părţilor implicate în luarea deciziilor nu este un clişeu nefundamentat, preluat din occident doar pentru că ar putea fi funcţional, ci este o modalitate de a construi durabil şi eficient“.