Cluj: Salina şi lacurile sărate sunt atracţia turistică a capitalei Someşurilor
0
Dejul îşi aşteaptă turiştii la Totoc, un lac sărat modernizat care va fi inaugurat peste câteva zile. Cei interesaţi pot vedea Biserica Reformată, ridicată în urmă cu şase secole, un muzeu de istorie, un muzeu militar şi o casă de cultură cu amprenta lui George Coşbuc.
O concurenţă surdă se duce între municipiile Turda şi Dej, de sute de ani, pentru supremaţie pe harta turistică. Principalele atuuri turistice ale celor două localităţi sunt bazate pe un filon comun de sare. Considerată poartă de intrare către nordul Transilvaniei, către Ucraina şi Moldova, Dejul a fost multă vreme un important punct strategic şi militar.
Lângă Dej în comuna Căşeiu mai sunt vizibile urmele castrului roman Samum, din reţeaua de cetăţi de la nord - estul imperiului, iar în cartierul Dealul Florilor este desfăşurat un important batalion militar, Dragonii Transilvani, cu numeroase participări în misiuni externe. Dejul a fost o perioadă capitală de judeţ, înainte de reforma administrativă din 1968, când a fost trecut sub jurisdicţia Clujului, alături de Turda.
Lacul Toroc, în sfârşit inaugurat
Principalele diferenţe dintre cele două municipii sărate vin din faptul că la Dej sarea încă se mai exploatează, dar la Turda nu. Beneficiar al unui proiect cu fonduri europene, Lacul sărat Toroc din Dej urma să fie dat în folosinţă în această săptămână.
Se fac ultimele pregătiri pentru ca apa evacuată parţial din lac în timpul lucrărilor, completată din reţeaua potabilă, să fie readusă la salinitatea anterioară. Basculele aduc zeci de tone de sare în fiecare zi din mină, pe care le deversează în lac. Proiectul integral va fi finalizat doar în noiembrie, cu o întârziere de trei luni faţă de proiectul iniţial, tratamentul cu apă sărată încălzită putând fi urmat în spaţiile interioare în permanenţă, inclusiv iarna.
Cele câteva zile până la inaugurarea lacului exterior fac ca micul lac sărat de la baza dealului să fie plin ochi de persoane aflate la tratament.
Mina de sare este activă încă, dar poate fi vizitată de turişti. În urmă cu câţiva ani, aici s-a amenajat un loc de rugăciune, alături de un parc de joacă. Există indicii că exploatarea sării se făcea aici încă din vremea romanilor, la fel ca şi la Turda şi Beclean.
Exploatarea minelor de la Dej s-a amplificat în Evul Mediu, iar în epoca modernă şi contemporană mina s-a electrificat, iar calea ferată a fost prelungită până la Ocna Dej, pentru a permite transportul sării. Izvoare cu slatină (apă sărată) abundă în toate satele, localnicii obişnuind să-şi săreze bucatele cu apa sărată natural.
Pentru turiştii preocupaţi de clădirile istorice, Biserica Reformată domină centrul oraşului. Ridicată în urmă cu aproape şase secole, în stil gotic, cu un turn de peste 70 de metri, se presupune că lăcaşul de cult a servit de model pentru bisericile de lemn maramureşene. Un muzeu de istorie, un muzeu militar şi o casă de cultură cu amprenta lui George Coşbuc sunt accesibile în zona centrală a oraşului.
La mănăstire în împrejurimile Dejului
Pentru împătimiţii de pescuit, confluenţa Someşului Mare şi a Someşului Mic, de la marginea oraşului este un bun prilej de ieşire la aer liber. Pentru amatorii de excursii în îmrejurimile oraşului, la circa 40 de km spre Târgu-Lăpuş, cu acces prin Chiuieşti şi Măgoaja se ajunge la Mănăstirea Rohia. Spre vestul oraşului, la câţiva kilometri, la Bobâlna, poate fi văzut monumentul ridicat în memoria ţăranilor ucişi în anul 1437, în locul în care s-au desfăşurat ostilităţile între armata nobililor şi răsculaţi.
Lângă Beclean, în direcţia Bistriţa, cei care nu s-au săturat de lacuri sărate pot observa la Figa urme ale exploatării sării de peste două milenii. Sarea este atât de concentrată în izvoarele de aici, încât se formează cristale albicioase la suprafaţa ochiurilor de baltă. Zona este inclusă în acelaşi proiect de modernizare cu bani europeni, care cuprinde şi Dejul.
Se încarcă comentariile...
