Cluj: Scenariu elveţian de dezvoltare: zonă metropolitană pe firul Someşului
0
Un grup de studenţi la arhitectură din Elveţia au analizat din punct de vedere urbanistic Cluj-Napoca şi localităţile limitrofe. Concluzia lor a fost că cel mai bun scenariu de dezvoltare a oraşului este pe linia Someşului şi nu „extinderea cu compasul”, cum se realizează acum.
CITEEŞTE ŞI:
Braşov: Zona metropolitană se fărâmiţează
Câteva zeci de studenţi elveţieni la arhitectură au analizat din punct de vedere urbanistic municipiul Cluj-Napoca şi localităţile limitrofe. Ei au remarcat infrastructura haotică, căruţe lângă maşini de lux, sute de garaje de tablă inestetice în cartiere şi densitarea mare de blocuri în anumite zone. Concluzia: Clujul are un urbanism de tip rural. Elveţienii au venit, însă, şi cu soluţii. Prima este legată de extinderea oraşului.
Centre de dezvoltarea de-a lungul Someşului
Proiectul de zona metropolitană pus acum în practică de autorităţile clujene prevede includerea localităţilor aflate pe o rază de 30 de kilometri de jur-împrejurul municipiului Cluj-Napoca. Elveţienii însă susţin că zona metropolitană ar trebui să se dezvolte pe linia Someşului. Ei consideră o astfel de evoluţie ca fiind „mai naturală şi mai logică“. Întrucât solul din lunca Someşului e foarte rezistent, cu mare adâncime de pietriş, se consideră că este mult mai eficientă şi mai ieftină construirea de clădiri în câmpie, decât pe dealurile din jur. Un alt argument al studenţilor a fost faptul că în acest moment, oraşul este sufocat şi aglomerat excesiv în jurul centrului istoric, dar şi în zona celor două cartiere dormitor Mănăştur şi Mărăşti. O dezvoltare de-a lungul apei curgătoare va permite creşterea mai multor poli din amonte şi aval, ca centre de dezvoltare, care vor trebui amenajate cu dotări culturale, de educaţie, comerciale, recreative, etc.
Studenţii au găsit şi o soluţie pentru decongestionarea traficului: un metrou de suprafaţă care ar urma firul Someşului. Traseul ar lega localităţile zonei metropolitane şi cartierele oraşului prin circa zece staţii, începând de la lacurile de pe Tarniţa, Gilău, Floreşti, Mănăştur, Hasdeu, Centru, Mărăşti, aeroport, Apahida şi Jucu.
Costuri pentru infrastructură
Michael Book, de la Biroul de proiectare Planwerk, care lucrează deja pentu realizarea noului Plan urbanistic general al municipiului ne-a declarat că dezvoltarea Clujului de-a lungul Someşului este de luat în seamă. „Dezvoltarea metropolitană este importantă, dar nu aşa cum a fost demarată, cu compasul, ci doar de-a lungul apei”. Ligia Subţirică, arhitectul şef al oraşului, prezentă la dezbatere ne-a declarat că elveţienii au avantajul de a discuta detaşaţi, din afară, despre problemele municipiului. „Noi abia reuşim să ordonăm priorităţile în acest moment, în aşteptarea actualizării Planului Urbanistic General”, a spus Subţirică. Ligia Subţirică a afirmat că dezvoltarea liniară a municipiului este interesantă şi de luat în seamă, dar presupune şi investiţii consistente din partea municipalităţii. Una din acestea ar fi cumpărarea de terenuri, pentru realizarea infrastructurii unui mijloc de deplasare pentru transportul în comun.
Propunere similară în anii 70
Mircea Purdea, fost preşedinte al Uniunii Arhitecţilor din România filiala Cluj ne-a declarat că o propunere similară a fost luată în considerare încă din anii 70, în cadrul planurilor naţionale de amenajare administrativă a teritoriului, la Institutul de Cercetări şi Proiectări. Propunerea viza legarea cartierului dormitor Mănăştur de zona industrială de nord, azi extinsă până la Jucu, tot pe firul Someşului, dar se sugera realizarea unei linii suspendate.
Se încarcă comentariile...
