Soarta maidanezilor, la mâna aleşilor locali

Deputaţii au adoptat ieri legea care permite eutanasierea câinilor comunitari

Legea privind eutanasierea câinilor fără stăpân a fost adoptată ieri în Camera Deputaţilor. Aceasta prevede că maidanezii pot fi ţinuţi timp de 30 de zile în adăposturi, apoi autorităţile locale pot decide ce se întâmplă cu ei, să îi castreze sau să îi eutanasieze. Adoptarea noii legi a stârnit reacţii diverse în cele mai mari oraşe ale Transilvaniei.

Preşedintele Federaţiei Naţionale pentru Protecţia şi Controlul Animalelor (FNPCA), clujeanul Radu Ţărmure, susţine că va ataca noua lege la Curtea Constituţională. „Această lege este neconstituţională. Parlamentarii au dat dovadă de laşitate şi incompetenţă, pentru că nu au reuşit să ia o decizie şi au lăsat acest lucru la latitudinea autorităţilor locale", susţine Radu Ţărmure. „România se întoarce cu câţiva ani în urmă. Astfel de prevederi, care dau drept de decizie autorităţilor locale, au mai fost în vigoare între 2001 şi 2008, perioadă în care numărul animalelor fără stăpân a crescut în marile oraşe", a mai spus preşedintele FNPCA.

Reprezentanţii Regiei de Administrare a Domeniului Public (RADP) Cluj, care deţine un centru de ecarisaj cu o capacitate de 150 de locuri, modernizat cu 1,5 milioane de lei acum doi ani, susţin că aici sunt eutanasiaţi doar câinii bolnavi, bătrâni şi agresivi. „În 2011, până acum, au fost la centru 1.200 de câini fără stăpân. 250 au fost adoptaţi, 80 au intrat în categoria celor bătrâni, bolnavi şi agresivi, iar restul au fost trataţi, vaccinaţi, sterilizaţi şi apoi eliberaţi în zonele din care au fost capturaţi", a declarat Ioan Morocăzan, directorul RADP Cluj.

Câinii grav bolnavi sunt eutanasiaţi

La Braşov, câinii maidanezi sunt eutanasiaţi exclusiv din motive medicale, când nu exită altă soluţie. În plus, de la 1 august 2011 s-a semnat un contract de asociere între municipiul Braşov şi Asociaţia de protecţie a animalelor „Milioane de Prieteni", prin care Asociaţia se ocupă de adunarea câinilor de pe stradă şi îngrijirea lor în adăposturi. Singura problemă este că acest contract de asociere este valabil până la sfârşitul anului, iar Consiliul Local Braşov va trebui să decidă dacă va prelungi sau nu acest protocol.

„Numărul câinilor ridicaţi de pe domeniul public din municipiu a scăzut foarte mult. Dacă în 2002, în primele şase luni, au fost ridicaţi 5.000 de câini, anul acesta au fost în jur de 400-500, care sunt acum în adăposturi, la noi şi la Asociaţia «Milioane de Prieteni»", a spus directorul Serviciului Public Poliţia Animalelor, Flavius Bărbulescu. Pe străzile din Braşov sunt, potrivit unor estimări, aproximativ 1.000 de câini comunitari.

Singura soluţie, sterilizarea

Ultima statistică oficială a Primăriei Sibiu spune că, în perioada aprilie 2010-octombrie 2011, în adăpostul pentru câini, inaugurat oficial în primăvara anului trecut, au fost sterilizaţi şi trataţi aproximativ 3.500 de câini comunitari. În prezent, se estimează că sunt aproximativ 1.800 de maidanezi.

Municipalitatea a investit în adăpostul de câini aproximativ un milion de lei. Acesta are 50 de padocuri şi o capacitate totală de 200 de locuri. Asociaţia pentru Protecţia Animalelor şi Naturii „Animal Life" din Sibiu crede că aprobarea acestei legi dă mână liberă primarilor să decidă cum vor soarta câinilor comunitari. „Este o lege care nu se aliniază la nici un fel de cerinţe ale Uniunii Europene. Legea asta le permite primarilor să facă ce vor cu bietele animale şi nu va rezolva în niciun fel situaţia câinilor comunitari. Singura soluţie este cea de continuare a sterilizărilor şi de prevenire a abandonului animalelor în rândul populaţiei care pur şi simplu aruncă puii nou născuţi pe străzi", a declarat Andreea Roseti, vicepreşedinte al acestei asociaţii.

La Oradea sunt mai puţini maidanezi

În Oradea s-a observat în ultimii ani o scădere drastică a numărului acestora. „De la circa 900 de câini comunitari prezenţi pe străzile oraşului acum doi ani, în acest moment înregistrăm circa 400 de câini comunitari liberi. Pe cei mai mulţi îi găsim în zone precum depozitul ecologic de pe Matei Corvin şi în zona Tocai, de unde vor fi ridicaţi periodic de către SOS Dogs", a spus Mircea Stejerean, şeful Serviciului Servicii Publice şi Spaţii Verzi din cadrul Primăriei Oradea.

Carol Lazăr, reprezentantul Fundaţiei SOS Dogs şi administrator al adăpostului pentru câini comunitari, consideră că sterilizarea câinilor comunitari a contribuit cel mai mult la rezolvarea acestei probleme în Oradea.  SOS Dogs a luat ființă în 2003, când în Oradea existau circa 4.000 de câini fără stăpân. Adăpostul a luat naștere și cu sprijinul municipalității, care a concesionat peste 15.000 mp, pentru 25 de ani,  în partea de vest a orașului. Aici s-a construit o clinică de sterilizare și un centru de adopții. Lunar, SOS Dogs cheltuie peste 10.000 de euro, bani proveniți 15% din fondurile alocate de primărie, iar restul din sponsorizări.  Acești bani sunt folosiți pentru plata a cinci medici veterinari, care fac sterilizările, o intervenţie costând, în medie, 17 euro. Pentru a evita înmulţirea necontrolată a câinilor din Oradea, municipalitatea a propus un proiect care prevede sterilizarea câinilor din oraş. Conform propunerii municipalităţii, ar urma să fie sterilizaţi toţi câinii mai mari de 6 luni, excepţie făcând acele animale care sunt bolnave sau bătrâne, câinii cu pedigree destinaţi înmulţirii controlate şi acei câini ai căror proprietari nu doresc sterilizarea.  Legea mai poate fi atacată doar la Curtea Constituţională.