Panourile solare şi centrala pe lemne au redus facturile de încălzire ale unui clujean

Un clujean sătul de facturile mari la gaz şi-a pus panouri solare şi centrală pe lemne. Radu Demian locuieşte în Dâmbul Rotund, într-o casă de lemn şi are de încălzit, iarna, o suprafaţă de 200 de metri pătraţi. În februarie 2005, pe când avea o centrală pe gaz, a primit o factură de 1.200 de lei.

„Atunci mi-am spus că trebuie să fac ceva, să-mi reduc costurile“, spune clujeanul. A început prin montarea unor panouri solare, care să-i încălzească apa necesară la menajul casei. Acum are 5 mp de panouri solare, montaţi pe garajul din curte. Panourile sunt conectate la un boiler cu o capacitate de 200 de litri. „Avem apă caldă 24 de ore din 24, fie vară fie iarnă, pentru toate cele trei băi din casă şi bucătărie“, spune proprietarul casei „verzi“. Panourile încălzeasc apa la 30 de grade Celsius chiar şi într-o zi noroasă, mai spune propietarul.

Radu Demian a rezolvat problema încălzirii întregii suprefeţe locuibile din casă - 200 metri pătraţi - prin montarea unei centrale termice pe lemne care încălzeşte 17 calorifere. A montat-o în spatele garajului, la câţiva metri de casă, într-un spaţiu izolat termic. „Secretul e să produci căldură şi să o înmagazinezi, nu să stai zi şi noapte să bagi lemne pe foc“, spune Demian. Soluţia la care s-a gândit: conectare centralei termice pe lemne la un bazin de 4.000 de litri. Asta pentru că apa păstrează căldura mai mult timp. „Fac o zi foc şi două nu, dar căldură am tot timpul. Eu dau seara pe 25 de grade, iar dimineaţa am 22 de grade Celsius în casă“, dezvăluie clujeanul, arătând şi catastiful pe care notează ora la care a făcut foc, temperatura exterioră, temperatura din casă, dar şi cea a apei din bazin, pentru a putea calcula eficienţa sistemului.

Lemnul de carpen, mai eficient
Clujeanul şi-a cumpărat lemne de foc şi a început să se încălzească după această metodă străveche. Experienţa l-a învăţat că nu toate esenţele de lemn sunt la fel de eficiente în producerea de căldură. „Recomand celor care au centrală termică sau doar sobe pe lemne, să ia carpen, e o esenţă mai tare, după care rămâne jar mai mult timp şi are o putere calorică mai mare. Am încercat şi fag şi gorun, stejar, dar tot carpenul e mai bun“, spune Radu Demian, care îşi taie singur lemnele la dimensiunea de 55 de centrimetri lungime, pentru a încăpea perfect în centrală. „Aici e gazul meu metan“, spune clujeanul arătând către stiva de lemne din spatele casei, mulţumit că a scăpat de grija facturilor gigantice la gaz.

1.200 de lei pe an
Dacă pentru consumul de gaz pe luna februarie 2005 a plătit 1.200 de lei, acum clujeanul plăteşte exact aceeaşi sumă, 1.200 de lei, pentru lemnul folosit un an întreg pentru încălzire. „Au fost acum trei săptămâni foarte friguroase, cu temperaturi de -7, chiar -10 grade Celsius şi ziua şi nopatea. Nu am consumat mai mult de 2-3 metri ster“, precizează clujeanul. Un metru ster  înseamnă o stivă de lemne cu lungimea, lăţimea şi înalţimea de un metru. Nu este egal cu metru cub ci cu aproximativ 0,66 metri cubi.

„Am făcut multe experienţă până să ajung la stadiul ăsta pentru că aceste sisteme sunt la început în România. Nimeni nu ştie să-ţi spună cum să faci să fie bine. Nu există un standard pentru acest gen de instalaţii, deşi ar trebui“, este de părere Radu Demian.
Panourile solare l-au costat 5.000 de lei, în timp ce costurile centralei şi a bazinului de înmagazinare a căldurii se ridică la 6.300 de lei. La acestea se mai adaugă costurile de autorizare, care în cazul centralelor termice pe lemn pentru uz casnic nu costă mai mult de 160-200 de lei, în funcţie de capacitate, şi trebuie înnoite o dată la doi ani.

Unde te poţi interesa despre „energia verde“
Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a deschis la Cluj un centru de informare chiar săptămâna trecută. Acesta funcţionează pe bulevarul Eroilor nr 16. Un agajat al Centrului poate oferi celor interesaţi informaţii despre domeniul energiei regenerabile, lunea şi vinerea, între orele 8 şi 16. De exemplu, cei interesaţi pot să afle mai multe despre panourile solare, panourile fotovoltaice (care transformă căldura soarelui în energie electrică), pompe de căldură, eoliene sau biomasă.