Se fac cărţile pentru noul mitropolit. Vezi cine ar putea fi succesorul lui Bartolomeu

Potrivit regulamentelor Bisericii Ortodoxe Române, pentru alegerea unui mitropolit, Sinodul Mitropolitan - prezidat de Patriarhul României sau de locţiitorul desemnat canonic şi statutar - stabileşte, prin consultare deschisă urmată de vot secret, o lista de candidaţi dintre ierarhii eligibili, cu motivarea fiecărei propuneri.

Nominalizările făcute de Sinodul Mitropolitan sunt apoi supuse votului Sfântului Sinod al BOR, care poate completa lista cu încă două nume. Devine Mitropolit candidatul care obţine voturile a jumătate plus unu din totalul membrilor prezenţi.

Citeşte aici toate detaliile legate de modul în care va fi ales noul mitropolit

Potrivit mai multor informaţii vehiculate în mediile teologice din Cluj, patru ierarhi au şanse de a ajunge în scaunul de Mitropolit al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului: Arhiepiscopii Ioan Selejan (de Harghita şi Covasna) şi Andrei Andreicuţ (de Alba Iulia) şi episcopii Irineu Bistriţeanul şi Vasile Someşanul (ambii de Cluj, Vad şi Feleac).

Arhiepiscopul Ioan Selejan

ÎPS Ioan Selejan este cunoscut drept „Episcopul Păcii de la Cozia“ - după ce în ianuarie 1999 a asistat la semnarea acordului dintre primul ministru de-atunci, Radu Vasile şi minerii porniţi în marş spre Bucureşti în semn de protest faţă de restructurările din sectorul minier.
S-a născut la data de 14 noiembrie 1951, în localitatea Pietrani, judeţul Bihor. A urmat şcoala primară şi gimnaziul în satul natal, a absolvit Liceul „Constantin Brâncuşi“ din Oradea şi Facultatea de Instalaţii şi Automatizări din Bucureşti.
În anul 1980 a intrat ca vieţuitor la Mănăstirea Lainici; în 1986 a absolvit Seminarul Teologic din Craiova, iar în anul 1990 Facultatea de Teologie din Sibiu.

La 15 august 1990 a fost hirotonit preot şi între anii 1990-1994 a fost stareţ al Mânăstirii Lainici. Între 1991şi 1994 a urmat cursurile Institutului Biblic din Ierusalim şi a efectuat studii de doctorat - Biblice, Egiptologie şi Orientalistică.
În 1994 a fost Superiorul Aşezămintelor Româneşti de la Ierusalim, de unde a fost chemat în ţară pentru ocuparea funcţiei de episcop al nou înfiinţatei Episcopii de Covasna şi Harghita, cu sediul la Miercurea Ciuc. A fost hirotonit ca arhiereu în 20 iulie, la mănăstirea „Sf. Ilie“ şi instalat în scaun la Miercurea Ciuc în 25 septembrie.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe decide, în iunie 2009, ridicarea sa la rang de arhiepiscop, ceremonia desfăşurându-se pe 23 august la Miercurea Ciuc.

Arhiepiscopul Andrei Andreicuţ

Arhiepiscopul Alba Iuliei s-a născut la 24 ianuarie 1949, în Maramureş. A urmat liceul în Cehul Silvaniei şi cursurile Facultăţii de Construcţii Căi Ferate din Bucureşti, fiind repartizat după absolvire ca inginer la Întreprinderea de Construcţii Căi Ferate din Cluj-Napoca.
Începând cu anul 1976 a urmat Institutul Teologic de Grad Universitar din Sibiu, licenţiindu-se în vara anului 1978. A fost hirotonit ca preot în august 1978.

Începând cu anul 1985 a urmat cursurile de doctorat ale Institutului Teologic de Grad Universitar din Bucureşti, obţinând titlul de „Doctor în Teologie” în 1998.
În 25 februarie 1990 a fost ales şi hirotonit arhiereu-vicar pentru Episcopia de Alba Iulia, în 4 matie 1990 a fost numit episcop locotenent al Episcopiei Alba Iulia, iar din luna iunie a aceluiaşi an a devenit episcop titular. În 16 iulie 1998 Episcopia Alba Iuliei a fost ridicată la rangul de Arhiepiscopie, iar titularul ei la rangul de arhiepiscop.

A întemeiat Seminarul Teologic Ortodox Liceal „Mitropolit Simion Ştefan” din Alba Iulia şi a fost printre fondatorii Universităţii “1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, realizând demersurile necesare înfiinţării Facultăţii de Teologie din Alba Iulia (1991). La această facultate predă (funcţia didactică: profesor) disciplina „Morală şi Spiritualitate Ortodoxă”. Din aprilie 2000 a fost şi decan al facultăţii, iar din 2008 este decan onorific.
Pentru activitatea depusă în slujba Bisericii şi a ţării, la 1 Decembrie 2002, Preşedinţia României i-a conferit Ordinul Naţional „Pentru Merit” în gradul de „Mare Ofiţer”.

Din februarie 2007 a fost ales membru al Academiei de Ştiinţe şi Arte din Salzburg (Austria).

Episcopul vicar Vasile Someşanul

Credincioşii din parohiile în care a slujit l-au cunoscut pe ÎPS Vasile Someşanu ca un preot de vocaţie, blând, înţelept, modest, de o bunătate pilduitoare, coleg de nădejde pentru confraţii preoţi, echilibrat, mult milostiv şi iertător, duhovnic ales, cu o viaţă morală exemplară.
S-a născut în 30 decembrie 1948 în Cluj. După ce a absolvit în 1965 Şcoala profesională „16 Februarie“ a lucrat timp de şapte ani ca strungar la Uzina „16 Februarie“, urmând în paralel cursurile serale la Liceul Nr. 12 din Cluj, unde a obţinut şi Bacalaureatul.
În 1976 a absolvit Institutul Teologic de grad Universitar din Sibiu, iar în 27 noiembrie 1976 a fost hirotonit preot celib pe seama parohiei Tureni, protopopiatul Turda, judeţul Cluj.

În 1987 a primit de la Arhiepiscopul Teofil Herineanu distincţia biserciească de „iconom“ pentru activitate misionar-pastorală deosebită, iar în 25 martie 1995 - de Buna Vestire - a fost tuns în monahism la mănăstirea „Sfantul Ioan Botezătorul" din Alba-Iulia, avându-l ca naş de călugărie pe Prea Sfinţitul Părinte Episcop Andrei.
În februarie 1994, Înalt Prea Sfinţitul Părinte Arhiepiscop Bartolomeu l-a numit eclesiarh al Catedralei Arhiepiscopale din Cluj-Napoca şi exarh al mănăstirilor din Eparhia Vadului, Feleacului şi Clujului; a fost hirotesit apoi şi în rangul de arhimandrit.
În vara lui 1998 a fost numit, la propunerea Înalt Prea Sfinţitului Părinte Arhiepiscop Bartolomeu, episcop-vicar al Eparhiei Clujului şi hirotonit întru arhiereu la 15 august 1998, la Mănăstirea Nicula.


Episcopul vicar Irineu Bistriţeanul

Prea Sfinţitul episcop-vicar Irineu Pop-Bistriţeanul s-a născut în 2 iulie 1953, în comuna Băseşti, judeţul Maramureş, din părinţii Dumitru şi Rozalia Pop, agricultori, primind la botez numele de Ionel. În 1978,  şi-a luat licenţa în teologie cu calificativul ,,excepţional”, fiind şef de promoţie la Institutul Teologic de Grad Universitar din Bucureşti.

La 1 august 1978, la vârsta de 25 de ani, a intrat în obştea Mânăstirii Sinaia din judeţul Prahova, unde a fost primit ca frate, de stareţul de atunci, protosinghelul Calinic Argatu, actualul episcop al Argeşului şi Muscelului. În acelaşi an, a fost tuns în monahism de sărbătoarea Sfintei Parascheva (14 octombrie 1978), primind la călugărie numele de Irineu. Peste doi ani, la aceeaşi sărbătoare (14 octombrie 1980), a fost hirotonit ieromonah de Prea Sfinţitul Roman Ialomiţeanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor. Pe lângă slujirea pastorală, a fost şi ghid-muzeograf.
La 10 iunie 1984, fericitul întru pomenire, patriarhul Iustin Moisescu i-a acordat rangul de protosinghel. Între anii 1985- 1988 a beneficiat de o bursă de studii în America, la Institutul Teologic Prezbiterian din Princeton, statul New Jersey, unde s-a specializat în cadrul Eticii sociale. În paralel cu munca de cercetare şi documentare, şi-a redactat o bună parte din teza de doctorat.

La data de 26 octombrie 1989 a primit şi rangul de arhimandrit, după care a fost numit în funcţia de superior al Aşezămintelor ortodoxe româneşti de la Ierusalim şi Iordan şi de reprezentant al Bisericii Ortodoxe Române pe lângă Patriarhia Ierusalimului.

O pată neagră în biografia Preasfinţitului Irineu este „rătăcirea“ sa de la începutul anilor ’90, când a recunoscut că a fost adeptul unei secte religioase cunoscute sub bunele de Grupul de la Glodeni-Pucioasa, după locul în care gruparea religioasă şi-a ridicat în 1991-1992 un locaş de cult. Membrii grupării se consideră creştin-ortodocşi de rit vechi şi au un stil de viaţă cu totul special. Bărbaţii au bărbi şi plete şi îmbracă numai haine de in şi cânepă, iar femeile au veşminte lungi şi au capetele acoperite de broboade. Alimentaţia lor este strict vegetariană şi numai cu ingrediente naturale.
Însă PS irineu s-a delimitat de această grupare în 1993. Într-o scrisoare adresată patriarhului şi Sfântului Sinod, îşi cerea scuze pentru implicarea în fenomenul religios de la Pucioasa.

„Sînt conştient că faptul acesta a scandalizat pe mulţi creştini din ţară şi a mâhnit clerul bisericesc, mai ales după ce presa a prezentat cazul într-o manieră dramatică, ca fiind sursă de dezbinare în sînul Bisericii. Declar sincer că nu mă mai amestec în acest fenomen, nu mai fac act de prezenţă acolo şi mă desolidarizez de el. Îmi cer iertare pentru tulburarea pe care am pricinuit-o  şi făgăduiesc să fiu credincios comuniunii sinodale şi învăţăturii noastre de credinţă, aşa cum am jurat la hirotonia mea întru arhiereu”, scria episcopul în scrisoarea lui din 21 ianuarie 1993.

Trei conservatori şi un ecumenist

Dintre cei patru, PS Irineu Bistriţeanul, PS Vasile Someşanul şi IPS Andrei Andreicuţ fac parte din aripa tradiţionalist-conservatoare a BOR, în timp ce IPS Ioan Selejan este apropiat aripii ecumeniste, al cărei lider este chiar Patriarhul Daniel.

Se decide şii viitorul mitropoliei

O altă chestiune spinoasă care va fi luată în calcul în perioada următoare este însăşi existenţa Mitropoliei Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului. Există voci puternice în Sfântul Sinod care susţin că aceasta trebuie desfiinţată deoarece a fost creată artificial în 2005, la presiunile defunctului mitropolit.

Acesta a fost nemulţumit de alegerea în scaunul mitropolitan al Ardealului, de la Sibiu, a IPS Laurenţiu Streza, din aripa ecumenică a BOR, care a câştigat alegerile în faţa lui Andrei Andreicuţ. Imediat după alegerea lui Streza, IPS Bartolomeu a obţinut de la Sfântul Sinod crearea mitropoliei de la Cluj, care are sub ascultare opt judeţe, în timp ce Mitropolia Ardealului a rămas cu doar patru judeţe, dintre care în două, Harghita şi Covasna, numărul ortodocşilor este nesemnificativ. 

În acest context, în mediile teologice de la Sibiu, Cluj şi Bucureşti se discută despre oportunitatea desfiinţării sau reconfigurării mitropoliei cu sediul la Cluj.