Salarii mari pentru şefi mărunţi. Vezi cât câştigă şefii de deconcentrate bizare din Cluj

Directorii structurilor judeţene care verifică seminţele, fac irigaţii sau pregătesc teritoriul în caz de aterizare a extratereştrilor o duc bine din bani publici.Serviciile deconcentrate şi cele descentralizate sunt „o boală cronică a sistemului“, cred experţii în politici publice. Mai ales când este vorba de unele aproape necunoscute publicului larg.

În judeţul Cluj există zeci de asemenea servicii deconcentrate sau descentralizate, unele cunoscute, cum sunt inspectoratele de poliţie sau şcolar, însă şi câteva „invizibile“. Dintre acestea, unele se ocupă de controlul seminţelor, altele fac monitorizare turistică dintr- o cameră de hotel sau  pregătesc teritoriul în cazul în care cade un meteorit sau sosesc extratereştrii. Fiecare dintre aceste servicii are în frunte un director executiv, plătit din bani publici. „Adevărul“ a verificat ultimele declaraţii de avere ale acestora.

Mii de lei pentru două ore de audienţă

Unul din cei mai bine plătiţi directori de servicii „exotice“ este Adrian Bărbos, din fruntea Inspectoratului Teritorial pentru Calitatea Seminţelor şi Materialului Săditor Cluj. Are în subordine 15 angajaţi şi oferă săptămânal audienţe, dar nu mai mult de două ore, potrivit site-ului instituţiei. El are grijă de „autenticitatea şi calitatea seminţelor“ şi eliberează certificatele oficiale de atestare ale acestora. Pentru toate acestea a câştigat, anul trecut, 33.000 de lei. „Anul trecut încasam circa 2.800 de lei pe lună. Ce să spun, activitatea merge bine“, a declarat acesta. Întrebat despre declaraţia de avere, directorul a afirmat că a fost retrasă temporar. „Noi am avut publicate declaraţiile de avere, dar acum le-am scos pentru o perioadă. Vă asigur că le vom pune la loc“, a încheiat Bărbos.

Inspectorul-şef Silviu Drăgan, din fruntea direcţiei clujene a Administraţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare câştigă puţin mai bine decât evaluatorul de seminţe şi deţine chiar şi o casă de vacanţă lângă Cluj-Napoca. Directorul a câştigat anul trecut 36.982 de lei, potrivit declaraţiei de avere, respectiv 3.081 de lei lunar. Acesta mai deţine un teren arabil de o mie de metri pătraţi la Dezmir şi un apartament de 73 de metri pătraţi în municipiu. „Amenajările de îmbunătăţiri funciare sunt lucrări de construcţii complexe care au drept scop să promoveze dezvoltarea integrală şi durabilă a agriculturii precum şi a zonelor rurale“, scrie în fişa postului. Practic, directorul conduce o structură care se ocupă de irigaţii în judeţ, încercând „dublarea producţiei agricole“. Totuşi, suprafaţa agricolă cultivată în Cluj a scăzut cu aproape 16.000 de hectare în doar trei ani, potrivit Direcţiei Regionale de Statistică.

Adrian Moraru, director adjunct în cadrul Institutului pentru Politici Publice, consideră că toate aceste servicii deconcentrate nu sunt decât o boală pentru sistem, pe care îl consideră „o vacă de muls“. „Fiecare direcţie are director. Practic, atunci când s-au înfiinţat aceste servicii, când s-a creat organigrama s-a stabilit întâi cine să fie director, prima dată pe foaie s-a pus un director. Iar deconcentratele mereu sunt împărţite pe bucăţele de partidele ajunse la putere“, a declarat specialistul. Potrivit lui Moraru, în cadrul structurilor de acest tip nu se află oameni competenţi, - cu excepţiile de rigoare -, ci „o grămadă pe care atunci când e de organizat un miting, îi strângi cu uşurinţă“.

Alte deconcentrate bizare

Una din structurile cu caracter permanent de funcţionare, dar de care va fi nevoie poate o dată la câteva sute de ani e Oficiul de Mobilizare a Economiei şi Pregătire a Teritoriului pentru Apărare a Judeţului Cluj. Serviciul se află în subordinea Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale şi acţionează în caz de calamitate: cutremure, tornade, căderi de meteoriţi sau, de ce nu, atacuri interplanetare sau ameninţări extraterestre. Nu este o glumă, deoarece Oficiul are un rol-cheie în Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor al judeţului Cluj în care sunt menţionate şi următoarele riscuri: „sateliţi artificiali, rachete interplanetare, meteoriţi şi Obiecte Zburătoare Neidentificate (OZN). Principala problemă care se pune în cazul căderii unor astfel de obiecte este prezenţa radiaţiei radioactive“, se arată în respectivul document.

Şeful Oficiului de Mobilizare este col. Dumitru Opriş, care câştigă din această postură 17.151 lei, anual, respectiv 1.429 de lei pe lună. El mai primeşte şi o soldă de la Ministerul Apărării Naţionale, care se ridică la puţin peste 30.000 de lei anual, adică în jur de 2.500 de lei lunar. În total, Opriş câştigă 4.000 de lei pe lună.

Mai prost cu leafa stă directorul Unităţii pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie, Florin Leontin Criste, cu un salariul de 1.448 de lei lunar. El mai deţine trei terenuri intravilan cu suprafaţa totală de 5.000 de metri pătraţi şi un teren agricol de 2.300 metri pătraţi, toate în judeţul Sălaj, un apartament de 128 de metri pătraţi în Cluj şi o casă de 60 de metri pătraţi în judeţul Sălaj. De asemenea, a luat şi un credit de 130.000 de franci elveţieni în urmă cu trei ani. Unitatea pe care o conduce acesta are ca obiect „ameliorarea, reproducţia, conservarea şi managementul resurselor genetice la animale“.

Potrivit lui Adrian Moraru de la Institutul Pentru Politici Publice va fi extrem de greu ca astfel de structuri să dispară. „Nu văd o rezolvare, cred că vom rămâne cu ele (deconcentratele – n.r.). Am văzut că s-a încercat o restructurare, dar nu merge aşa, cu o soluţie universală, trebuie cercetate fiecare în parte“, a încheiat acesta.

Turism din biroul de la hotel

Printre structurile deconcentrate mai puţin cunoscute se numără şi un departament al Autorităţii Naţionale pentru Turism. Radu Mihalca e şeful reprezentanţei teritoriale Cluj-Maramureş-Sălaj şi e plătit cu 2.600 de lei lunar. El se ocupă de verificarea şi monitorizarea turistică a celor trei judeţe dintr-un birou situat în camera 17 a hotelului Napoca.