SERIAL ADS: Poveşti de cartiere/ Mănăştur. Monostor. Mănăstire
0
„ADS" începe o serie de articole despre semnificaţiile ce stau în spatele denumirilor cartierelor oraşului. Numele celui mai mare cartier al Clujului are la origine termenul maghiar de monostor, care înseamnă mănăstire. Zona se afla în proprietatea unei abaţii benedictine.
Cluj-Napoca, unul dintre cele mai bătrâne oraşe ale Transilvaniei, are cartiere cu denumiri care trezesc curiozitatea oricărui străin şi te fac să te întrebi de ce există în acest oraş nume precum Bulgaria, Europa, Bună Ziua sau Mănăştur. Unele sunt vechi şi ascund poveşti interesante.
„Adevărul de Cluj" vă propune să aflăm împreună de ce cartierele oraşului poartă actualele nume. Cel mai mare cartier al oraşului este Mănăştur. Cam o treime dintre clujeni locuiesc acolo. Tot acolo se află unul dintre cele mai vechi lăcaşe de cult ale Clujului, Biserica Romano-Catolică Calvaria.
Cartierul mănăstirii
Istoricii spun că numele cartierului Mănăştur vine de la biserica de aici, Calvaria, care în Evul Mediu era mănăstire benedictină. Potrivit istoricului Lukacs Jozsef, autorul cărţii „Povestea oraşului-comoară", „sâmburele" Mănăşturului este porţiunea încadrată de străzile Calea Floreşti, Bucium şi strada Primăverii. Satul Cluj-Mănăştur, locuit de români, era în Evul Mediu posesiune a acestei mănăstiri. Cu oraşul s-a unit abia din 1 ianuarie 1895. Specialiştii spun că, după episcopia de la Alba Iulia, această mănăstire a fost cea mai importantă instituţie bisericească medievală din Transilvania, trecutul cartierului clujean fiind legat de trecutul mănăstirii.
CLICK PE POZE PENTRU A VEDEA BISERICA ROMANO-CATOLICĂ CALVARIA
„Numele cartierului Mănăştur are la origine termenul maghiar de monostor, care înseamnă mănăstire. Sunt dovezi care atestă clar că abaţia benedictină exista în jurul anului 1.100. Aceasta avea în posesie teritorii întinse, inclusiv satul românesc Mănăştur", explică istoricul Lukacs Jozsef. Acesta susţine că nu se ştie exact data certă a întemeierii mănăstirii, însă, în 1342, cetăţenii Clujului recunoşteau, în cadrul unui proces cu abatele de Cluj-Mănăştur, că mănăstirea e mai veche decât oraşul lor. „Se consideră că primul rege al Ungariei, Ştefan cel Sfânt, ar fi fondat abaţia benedictină din Cluj", afirmă istoricul.
Istoria dealului pe care se află Calvaria e mai veche decât mănăstirea benedictină. Legenda lui Anonymus povesteşte că ducele Gelu s-ar fi adăpostit în cetatea sa de lângă râul Someş după ce a pierdut lupta de la Almaş. „Până la invazia tătară din 1241, actualul cartier Mănăştur era, de fapt, Clujul însuşi. Cetatea de la Cluj-Mănăştur, situată pe promontoriul denumit astăzi Calvaria, existentă din secolul al X-lea, este atestată documentar sub denumirea de castrum Clus, iar mănăstirea benedictină ridicată în interiorul acesteia este atestată sub denumirea Conventus monasterii beate Marie de Clus (Conventul mănăstirii Sfânta Maria din Cluj)", explică istoricul Tudor Sălăgean, directorul Muzeul Etnografic al Transilvaniei.
Rivalitatea celor două „Clujuri"
Cluj-Mănăştur şi cetatea Cluj s-au aflat, de-a lungul întregii epoci medievale, într-o acerbă rivalitate. Rivalitatea dintre cele două Clujuri, Cluj şi Cluj-Mănăştur, nu a încetat nici măcar după 1895, când Mănăşturul a devenit un cartier al Clujului. Astfel, între cele două războaie mondiale, Mănăşturul avea propria sa echipă de fotbal.
Istoricul Tudor Sălăgean, directorul Muzeul Etnografic al Transilvaniei, spune că, în Evul Mediu existau practic două „Clujuri". Astfel, era Cluj-Mănăştur - cetatea ridicată în juru mănăstirii benedictine, în zona unde se află azi dealul Calvaria şi noua cetate Cluj, reconstruită după mijlocul secolului al XIII-lea în zona actualei Pieţe a Muzeului. Ceteatea Cluj începând să fie cunoscută sub denumirile Koloszvar sau Klausenburg („cetatea Cluj", în limbile maghiară şi germană). Vechea cetate a rămas în posesia mănăstirii benedictine, fiind denumită din acest motiv Monostor (Mănăştur), cuvânt care înseamnă „mănăstire".
„Cele două Clujuri, Cluj-Mănăştur şi cetatea Cluj, s-au aflat, de-a lungul întregii epoci medievale, într-o acerbă rivalitate. Într-un document din 1342, clujenii recunoşteau că Mănăşturul are o vechime mai mare decât oraşul lor. Mai târziu, amintirea acestui fapt s-a pierdut, fără însă ca rivalitatea dintre cele două localităţi să înceteze nici măcar după 1895, când Mănăşturul a devenit un cartier al Clujului", explică Sălăgean.
Ce zic mănăşturenii
Dacă tinerii cunosc anumite aspecte din istoria Calvariei, în schimb unii vârstnici îşi amintesc de satul Mănăştur şi ştiu că pe vremuri, era o mănăstire de la care vine numele cartierului în care locuiesc. „Am citit la Biserica Calvaria despre istoria ei. De acolo am aflat că exista mai demult o mănăstire. De la oameni mai ştiu că acei călugări era un fel de notari", spune Nicolae Bodor, un clujean în vârstă de 72 de ani, născut în satul Gheorgheni, situat la 8 kilometri de oraş. Mănăştureanul mai povesteşte că s-a mutat în acest cartier în 1973 când erau puţine blocuri. El zice că, intrând pe strada Primăverii, pe partea stângă erau doar case ţărăneşti şi că mai târziu s-au construit blocuri pe partea aceea. „Primăverii se numea prin anii 70 Lingurarilor din cauza romilor care făceau linguri. Îmi mai aduc aminte că mai sus de această stradă, pe care şi locuiesc, erau lanuri de porumb", spune Bodor.
Mănăşturul avea propria echipă de fotbal
Între cele două războaie mondiale, Mănăşturul avea propria sa echipă de fotbal de primă divizie - „Victoria", înfiinţată în 1920. Echipa, o rivală a „Universităţii" Cluj - formaţie susţinută de locuitori din celelalte zone ale oraşului - a jucat două finale consecutive în 1921-1922 şi în 1922-1923. Ambele meciuri le-a pierdut cu echipa „Chinezul Timişoara". În 1927 îşi schimbă denumirea în „România" Cluj. În 1932-1933 obţine locul VI în seria I a campionatului naţional. Echipa s-a destrămat după campionatul din 1946-1947, când a jucat în divizia a III-a.
Se încarcă comentariile...
